Numărul execuțiilor documentate la nivel global a înregistrat o creștere alarmantă de aproximativ 78% în anul 2025 față de perioada precedentă. Conform datelor furnizate de Amnesty International, cel puțin 2.707 persoane au fost executate în 17 țări diferite, în comparație cu cele 1.518 de cazuri raportate în anul 2024. Această evoluție statistică a fost prezentată de instituțiile europene cu ocazia Zilei europene și mondiale împotriva pedepsei cu moartea, marcată pe 10 octombrie.
Deși numărul total de execuții pare să fie în creștere, datele nu reflectă întreaga realitate globală deoarece China este exclusă din acest calcul. Autoritățile chineze secretizează informațiile privind aplicarea pedepsei capitale, ceea ce împiedică organizațiile pentru drepturile omului să stabilească un bilanț verificabil și complet. Astfel, creșterea de 78% trebuie interpretată strict ca o evoluție a execuțiilor care pot fi documentate oficial, nu ca o măsurătoare totală a tuturor actelor de execuție din lume.
Majoritatea acestor execuții documentate sunt concentrate într-un număr foarte restrâns de state, ceea ce explică paradoxul dintre tendința de abolire și numărul de victime. Iranul a înregistrat 2.159 de execuții, iar Arabia Saudită a raportat 356 de cazuri în cursul anului 2025. Această concentrare masivă a practicii în doar două țări contribuie direct la ridicarea cifrelor globale, în ciuda faptului că numărul de state care elimină pedeapsa din legislația proprie continuă să crească constant.
În prezent, numărul statelor care au abolit pedeapsa cu moartea pentru toate infracțiunile a ajuns la 114, după decizia recentă a Libanului. Libanul a trecut de la un moratoriu de facto, care dura din 2004, la abolirea juridică completă în august 2026, eliminând astfel baza legală a pedepsei. Mounir Satouri, președintele Subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European, a subliniat că nivelul execuțiilor din 2025 este cel mai ridicat de la anul 1981, avertizând asupra utilizării pedepsei pentru activități politice sau infracțiuni legate de droguri.
Instituțiile europene, inclusiv UE și Consiliul Europei, continuă să solicite statelor care aplică încă pedeapsa capitală să introducă moratorii imediate. Obiectivul final rămâne abolirea universală, prin comutarea sentințelor și eliminarea treptată a pedepsei din codurile penale. Diferența dintre un moratoriu, care oprește execuțiile fără a elimina legea, și abolirea legislativă este esențială pentru stabilitatea protecției drepturilor omului, oferind o barieră juridică permanentă împotriva reluării execuțiilor în viitor.
Contextul juridică internațională este guvernat de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care limitează aplicarea pedepsei capitale doar la cele mai grave infracțiuni. Comitetul ONU pentru Drepturile Omului interpretează acest termen ca fiind limitat la uciderea intenționată, ceea ce exclude infracțiunile legate de droguri care nu implică moartea. Această interpretare funcționează ca un standard pentru statele care refuză încă să elimine complet pedeapsa capitală din sistemul lor juridic.