Europa a înregistrat o vară de o intensitate fără precedent, marcând un record istoric în ceea ce privește expunerea la condiții meteorologice extreme. Datele furnizate de Copernicus indică faptul că 52% din întreaga suprafață a continentului a fost expusă unui nivel „foarte ridicat” de stres termic în această perioadă. Această proporție reprezintă cea mai mare valoare înregistrată de la începutul monitorizării acestui tip de indicatori de sănătate și climat.
Stresul termic este definit de Copernicus ca acele condiții în care temperatura resimțită de organismul uman atinge pragul de cel puțin 38 de grade Celsius. Fenomenul apare din cauza combinației dintre temperaturile ridicate și umiditate, care împiedică procesul natural de răcire prin transpirație. În astfel de momente, corpul uman poate acumula căldură într-un ritm mult mai rapid decât reușește să o elimine, conform informațiilor de la Reuters.
Impactul asupra sănătății publice este semnificativ, manifestându-se prin simptome precum creșterea ritmului cardiac, amețeli sau greață. În situațiile de severitate, expunerea prelungită poate declanșa insolație, o afecțiune care poate pune viața în pericol. Grupurile de risc major includ persoanele în vârstă, pacienții cu boli cardiovasculare sau diabet, precum și lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber, fiind expuși constant acestor temperaturi.
Regiunea Europa de Vest a fost una dintre cele mai afectate, înregistrând cea mai ridicată temperatură medie pentru un sezon de când există măsurători oficiale. În această zonă au fost consemnate 13 zile cu un nivel de stres termic „foarte ridicat”, depășind constant pragul de 38 de grade Celsius. Aceste date demonstrează că nu a fost vorba despre episoade izolate de caniculă, ci despre perioade extinse de condiții dificile pe suprafețe vaste.
Pe lângă riscurile pentru sănătate, efectele extreme au lovit și resursele de apă, râurile europene înregistrând cele mai mici debite din ultimii peste 30 de ani. Scăderea nivelului apei, accelerată de evaporare și precipitații reduse, afectează ecosistemele, agricultura și transportul fluvial. Această situație reflectă o presiune crescută asupra resurselor naturale, pe lângă impactul direct asupra populației care trebuie să gestioneze temperaturile și umiditatea ridicate.
Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a avertizat că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global. Acest fenomen de încălzire accelerată este asociat cu schimbările climatice cauzate de activitățile umane, contribuind la intensificarea episoadelor de căldură extremă. Creșterea temperaturilor medii face ca organismul uman să fie expus tot mai des la condiții de supraviețuire dificile în cadrul ciclurilor sezoniere.