Vara anului 2026 a marcat un moment de referință pentru climatul european, fiind identificată ca fiind a treia cea mai caldă perioadă de vară înregistrată vreodată la nivelul întregului continent. Datele furnizate de raportul Copernicus indică faptul că temperaturile din zona vestului Europei au depășit cu 2,5°C media calculată pentru perioada 2016-2025. Această creșcută a temperaturilor a generat un impact sever asupra întregii regiuni, transformând sezonul estival într-unul de dificultate extremă pentru populație.
În vestul Europei, stresul termic a atins niveluri foarte puternice, cu temperaturi care au fost resimțite de peste 38°C. Raportul menționează că, în 17 zile din această vară, temperaturile au depășit pragul de 30°C pe cel puțin 60% din suprafața Europei de Vest. Acest fenomen este mult mai intens decât în anii precedenți de referință, cum ar fi 2003, când situația similară a persistat doar 11 zile, sau anul 2025, când a fost înregistrată doar pentru șapte zile.
Impactul valurilor de căldură a fost resimțit de la sfârșitul lunii mai până în luna septembrie, afectând numeroase sectoare critice ale societății. Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat că consecințele au depășit cu mult recordurile de temperatură, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea oamenilor. Pe lângă problemele de sănătate, temperaturile ridicate au provocat pierderi importante în agricultură și au dus chiar la oprirea unor centrale electrice.
Condițiile climatice extreme au provocat și incendii de vegetație cu o severitate fără precedent, fiind considerate cele mai grave înregistrate de oamenii de știință. Până la finalul lunii septembrie, incendiile au afectat aproximativ 680.000 de hectare de teren în Europa. Pe lângă pagubele materiale, fumul generat de aceste incendii a afectat grav calitatea aerului, cantitatea de particule fine eliberate în atmosferă fiind cu 30% mai mare decât media înregistrată în ultimele două decenii.
Pe lângă temperaturile ridicate, seceta severă a afectat debitul râurilor europene, care au înregistrat cele mai scăzute niveluri de vară din ultimii peste 30 de ani. În același timp, temperaturile de la suprafața mărilor europene au atins niveluri record. Această combinație de factori a pus presiune pe resursele naturale și pe infrastructura de transport, în timp ce ecosistemele au fost supuse unor schimbări majore din cauza căldurii persistente și a lipsei de apă.
Specialiștii avertizează că intensificarea și frecvența acestor fenomene meteorologice extreme indică schimbări fundamentale ale climei europene. Pentru a reduce riscurile, climatologii și medicii recomandă implementarea unor măsuri de adaptare, precum extinderea spațiilor verzi, umbrirea clădirilor și îmbunătățirea sistemelor de răcire în locuri precum spitalele, școlile sau centrele de îngrijire pentru a proteja populația vulnerabilă.