Europa de Vest a traversat cea mai caldă perioadă de vară de la începutul măsurătorilor, înregistrând temperaturi ale aerului cu 2,5°C peste media ultimului deceniu. Conform datelor publicate de serviciul european Copernicus, între iunie și august, căldura extremă a afectat masiv regiunea, fiind a treia cea mai caldă vară înregistrată vreodată la nivelul întregului continent european. Fenomenul a inclus valuri de căldură care au persistat de la sfârșitul lunii mai până în septembrie.
Impactul asupra sănătății și infrastructurii a fost extrem de sever, provocând moartea a zeci de mii de oameni pe teritoriul continentului. Valurile de căldură repetate au dus la distrugerea unor recolte agricole importante și au forțat oprirea unor centrale electrice. Mai mult de jumătate din Europa a fost afectată de un stres termic foarte puternic, cu temperaturi resimțite de peste 38°C, ceea ce a pus presiune pe sistemele de transport și pe ecosisteme.
Condițiile meteorologice extreme au generat și probleme hidrologice grave, râurile continentului înregistrând cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. Seceta extinsă și temperaturile ridicate au facilitat propagarea necontrolată a incendiilor de vegetație, care au afectat 680.000 de hectare până la sfârșitul lunii septembrie. Această cifră plasează anul în locul al treilea în clasamentul celor mai grave bilanțuri de incendii, fiind depășit doar de anii 2025 și 2022.
Fenomenul El Niño joacă un rol crucial în amplificarea acestor evenimente, atingând o forță fără precedent și creșcând temperaturile globale. Deși în Europa efectele sale se resimt indirect, prin creșterea inflației și scumpirea alimentelor, căldura intensă este rezultatul acumulării de gaze cu efect de seră din arderea combustibililor fosili. Expertul Samantha Burgess de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu subliniază că aceste evenimente necesită consolidarea capacității de a face față riscurilor climatice.
Calitatea aerului a fost, de asemenea, afectată de incendiile de vegetație, fumul eliberând cu 30% mai multe particule fine decât media de pe parcursul ultimelor două decenii. Pentru a proteja populația, specialiștii recomandă guvernelor să renunțe la combustibilii fosili și să investească în umbrire clădiri, spații verzi urbane și sisteme de aer condiționat în școli sau spitale. Xavier Rodó de la ISGlobal a declarat că intensitatea acestor fenomene indică schimbări fără precedent ale climei europene.
Monitorizarea temperaturilor și a fenomenelor extreme este o activitate constantă a organizațiilor internaționale, precum Copernicus, care utilizează datele satelitare pentru a evalua starea planetei. Aceste rapoarte periodice sunt esențiale pentru înțelegerea evoluției schimbărilor climatice și pentru pregătirea sistemelor de alertă timpurie în fața riscurilor tot mai frecvente de secetă sau valuri de căldură extremă.