Elefanții africani din regiunea Muntelui Elgon, situată în Kenya, utilizează zeci de specii de plante medicinale pentru a trata diverse afecțiuni și pentru a îngriji puii bolnavi. Concluzia acestui studiu recent, publicat în revista științifică Scientific Reports, a fost obținută pe baza unor mărturii colectate de la cercetători din rezervațiile naturale și de la comunitățile locale. Această descoperire subliniază complexitatea comportamentului acestor animale în mediul lor natural.
Cercetarea a fost realizată de echipa de la Universitatea Brown din Statele Unite, în colaborare cu organizația Mount Elgon Foundation. Aceștia au organizat interviuri confidențiale cu localnici și ghizi din comunitate pentru a colecta date relevante. Studiul a identificat cel puțin 35 de specii de plante consumate de elefanți în contexte specifice de boală, dintre care 25 de specii au utilizări medicale recunoscute chiar în medicina tradițională locală din acea zonă.
Relatările de la teren au oferit detalii despre modul în care mamele din grupuri îngrijesc puii suferinți. Un martor a descris cum o femelă a selectat o plantă numită Angurweet, utilizată în medicina tradițională umană pentru dureri abdominale. Mama a mestecat tulpina și frunzele împreună cu rădăcinile altor arbori până la omogenizare, amestecând totul cu propriul lapte înainte de a oferi acest remediu puiului bolnav.
Coordonatorii proiectului, inclusiv Dr. Fabien Schultz de la Institutul Bernhard Nocht din Hamburg, analizează în prezent eșantioanele de plante pentru a identifica noi compuși biologic activi. Deși unii experți internaționali solicită prudență până la obținerea unor dovezi video, echipele de teren au început deja distribuirea de camere de filmat către ghizii locali. Scopul este documentarea video a acestor comportamente de medicație parentală observate în sălbăticie.
Fenomenul de automedicație la animale este cunoscut în biologie sub termenul de zoofarmacognozie și are o istorie documentată de mult timp. Primele mențiuni despre elefanți care se tratează singuri apar în secolul al III-lea, în lucrarea „De Natura Animalium” scrisă de Claudius Aelian. Autorul roman descria atunci un elefant rănit de săgeți care a consumat frunze și ulei de măslin pentru a obține vindecarea necesară.
Capacitatea de automedicație este o caracteristică răspândită în regnul animal, de la insecte precum țânțarii și albinele, până la marile maimuțe. Multe dintre medicamentele utilizate în medicina modernă provin din compuși sintetizați inițial din plante, ciuperci sau organisme marine. Conservarea biodiversității în regiuni precum Muntele Elgon este esențială atât pentru fauna sălbatică, cât și pentru viitoarele tratamente destinate oamenilor.