Toamna astronomică va începe oficial miercuri, 23 septembrie 2026, prin fenomenul de echinocțiu. Acesta va avea loc la ora 03:05, ora României, marcând momentul precis în care durata zilei este egală cu cea a nopții. Acest eveniment astronomice reprezintă unul dintre cele patru momente cheie care delimitează anotimpurile, alături de echinocțiul de primăvară și cele două solstiții, oferind un punct de referință pentru schimbarea ciclurilor naturale.
Din punct de vedere astronomic, echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, având o longitudinea astronomică de 180 de grade. În această etapă, Soarele trece din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică, ceea ce înseamnă că în emisfera sudică se marchează începutul primăverii. În apropierea acestui eveniment, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic, oferind un echilibru temporar între lumină și întuneric.
La latitudinile României, Soarele va ajunge la amiază la o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului în momentul echinocțiului. După această dată, traiectoria aparentă a astrului pe cer va deveni tot mai joasă, ceea ce înseamnă că răsăritul va surveni mai târziu, iar apusul va fi mai devreme. Intervalul de lumină naturală se va reduce constant până la solstițiul de iarnă, care are loc pe 21 decembrie.
Dincolo de aspectele științifice, echinocțiul este strâns legat de tradițiile populare și de finalizarea etapelor agricole importante. Această perioadă simbolizează trecerea de la belșugul verii la pregătirea gospodăriilor pentru lunile reci, fiind momentul în care recoltele sunt strânse și proviziile sunt puse deoparte. În credințele populare, oamenii făceau bilanțul roadelor obținute, iar produsele precum mustul sau fructele și legumele de toamnă ocupau un loc central în viața rurală.
Tradițiile includ și ritualul primului must făcut din strugurii proaspăt culeși, pe care oamenii îl beau cu speranța de a obține noroc și sănătate. De asemenea, vremea din această perioadă era folosită ca un indicator pentru viitorul imediat. O toamnă lungă și blândă era considerată un semn pentru o perioadă favorabilă în încheierea muncilor de câmp, în timp ce apariția timpurie a frigului anunța o iarnă care va veni mult mai rapid.
Fenomenul de echinocțiu este un proces ciclic care reglează trecerea anotimpurilor prin poziția relativă a Pământului față de Soare. După 23 septembrie, emisfera nordică este orientată tot mai puțin spre Soare pe măsură ce planeta își continuă deplasarea pe orbită. Acest proces de scurtare a zilelor și alărimire a nopților continuă până când ajungem la cea mai scurtă zi a anului, momentul solstițiului de iarnă.