Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport alarmant privind impactul comerțului ilicit cu tutun în Uniunea Europeană, estimând pierderile anuale la bugetele publice la suma de 13 miliarde euro. Aproape una din zece țigări consumate în Europa provine din producție ilegală sau contrabandă, fenomen care afectează veniturile destinate serviciilor publice precum spitalele sau școlile. Documentul evidențiază o schimbare radicală a modului de operare a grupărilor infracționale, care au mutat fabricile de producție din zona Ucrainei direct în interiorul spațiului european.
Transformarea este una de amploare, deoarece rețelele de criminalitate organizată au început să opereze la scară industrială, utilizând echipamente sofisticate și tehnici de producție avansate. În Belgia a fost detectată o fabrică ilegală cu patru linii de producție, capabilă să genereze un milion de țigări pe oră, în timp ce în Spania au fost confiscate trei milioane de pachete de produse contrafăcute. Această mutare strategică a producției în interiorul UE permite grupurilor să scurteze lanțurile de aprovizionare și să exploateze mai eficient diferențele de legislație dintre statele membre.
Pe lângă țigările clasice, piața ilegală cuprinde și produse noi, precum țigările electronice sau tutunul încălzit, care reprezintă aproximativ 13% din valoarea pieței de produse din tutun din Uniune. Raportul menționează că piața ilegală a altor produse din tutun este estimată la aproape 21.000 de tone. Problema este agravată de faptul că produsele sunt accesibile tinerilor, subminând politicile de sănătate publică, iar profiturile generate alimentează direct activitățile altor grupări de criminalitate organizată la nivel global.
România este identificată ca fiind într-o poziție vulnerabilă, având o strategie națională lipsă și competențe limitate ale Autorității Vamale, care se limitează la investigații administrative. De asemenea, există un deficit tehnologic semnificativ față de state precum Belgia sau Spania, care utilizează echipamente de control mult mai avansate. O problemă critică în România este lipsa unui mecanism de monitorizare pentru utilajele și tutunul neprelucrat confiscate, care pot ajunge din nou pe piața ilegală prin vânzări sau licitații.
Cooperarea dintre autoritățile europene este descrisă ca fiind fragmentată și inegală, existând dificultăți majore în schimbul de informații între diversele instituții implicate. Deși există structuri precum OLAF sau Europol, responsabilitățile sunt împărțite între numeroase organisme, precum DG SANTE sau DG TAXUD, fără un centru de comandă real care să coordoneze acțiunile. În prezent, informațiile circulă greu, iar autoritățile naționale folosesc canale de comunicare diferite, ceea ce oferă rețelelor infracționale timp necesar pentru a-și muta rapid activele.
În contextul în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze suveranitatea economică, abordările privind furnizorii externi devin un subiect de discuție, precum și posibilitatea de a exclude anumite entități din licitații. Totuși, în cazul tutunului, raportul subliniază că lipsa unei imagini de ansamblu fiabile și a datrecțiilor de monitorizare a materiilor prime, precum tutunul brut, rămâne o slăbiciune majoră. Fără o strategie unitară și o monitorizare strictă a componentelor de producție, combaterea acestui comerț ilegal rămâne o provocare fără soluții definitive.