Oamenii de știință de la Universitatea din Massachusetts Amherst au identificat două specii de păsări care se înscriu în categoria celor mai zgomotoase din lume. Conform unui studiu publicat în revista Evolution, pasăra-clopot cu gât golaș și seriema cu picioare roșii emit cântece cu amplitudini ce depășesc pragul de 120 de decibeli. Această intensitate sonoră este comparată de cercetători cu zgomotul produs de un ciocan pneumatic în viața de zi cu zi.
În cadrul cercetării, pasăra-clopot cu gât golaș a înregistrat un volum maxim de aproape 131 de decibeli la o distanță de un metru. Totuși, rezultatele variază în funcție de criteriile de măsurare utilizate de echipa de cercetare. Dacă se calculează media strigătelor pe un interval de 20 de milisecunde, seriema cu picioare roșii deține un nivel de aproape 121 de decibeli. În schimb, dacă se ia în calcul media volumului maxim atins în orice moment, pasăra-clopot alb rămâne pe primul loc cu 127 de decibeli.
Echipa de cercetători a studiat vocalizările a 123 de specii de păsări din Massachusetts și Brazilia, în perioada cuprinsă între decembrie 2018 și ianuarie 2025. Pentru a obține date precise, biologul João C.T. Menezes a utilizat telemetre cu laser, instrumente folosite în golf, pentru a determina distanța exactă până la pasăre. Această metodă a permis corectarea valorilor în funcție de distanță și de zgomotul de fond, facilitând compararea presiunii acustice cu dimensiunile corporale ale animalelor.
Analiza datelor a indicat o legătură între mărimea păsării și intensitatea sunetului emis. Speciile mai mari și cele care posedă deschideri mai largi ale ciocului tind să cânte mai tare. João C.T. Menezes explică faptul că păsările mari au mușchi mai voluminoși, capabili să creeze presiuni interne mai mari, în timp ce ciocurile late permit radierea unei cantități mai mari de energie în mediul înconjurător. Totuși, faptul că unele păsări depășesc volumul unor animale precum leii rămâne un mister.
Motivațiile evolutive pentru aceste sunete puternice par să difere între specii. Pasăra-clopot cu gât golaș trăiește în păduri dense și este poliamoroasă, ceea ce ar putea explica nevoia de comunicare prin vegetație. Pe de altă parte, seriema cu picioare roșii trăiește în habitate deschise și este strict monogamă, neavând aceleași motive de comunicare prin obstrucții vizuale. Cercetătorii subliniază că procesul de colectare a datelor aviare este încă în desfășurare și vor mai fi identificate specii zgomotoase.
Studiile privind intensitatea sunetelor emise de animale sunt esențiale pentru înțelegerea comportamentului de comunicare și a adaptării la mediu. În domeniul biologiei, măsurarea decibelilor oferă indicii despre modul în care speciile interacționează în ecosisteme complexe. Deși tehnologia de înregistrare a avansat, provocările legate de distanța de la sursa sunetului și comportamentul timid al păsărilor rămân elemente critice în validarea datelor de teren.