Protestele elevilor și studenților din Franța au declanșat o dispută intensă în cadrul Parlamentului European, după raportarea unor cazuri grave de adolescenți răniți în timpul intervențiilor forțelor de ordine. Manon Aubry, eurodeputată franceză și copreședintă a Grupului Stângii, a acuzat autoritățile de utilizarea disproporționată a forței, în timp ce Comisia Europeană a subliniat necesitatea unor intervenții legale și proporționale. Tensiunile au crescut odată cu numărul mare de rețineri efectuate în contextul violențelor care au însoțit o parte din manifestații.
Situația este marcată de incidente tragice, precum cazul unui adolescent de 15 ani care și-a pierdut o mână la Lens în urma unei intervenții a CRS. Un alt elev de 16 ani a suferit pierderea vederii la un ochi la Tours, incident atribuit unui proiectil de la un lansator de mingi de apărare. De asemenea, un adolescent de 14 ani a suferit fracturi grave la maxilar la Saint-Ouen-l’Aumône. Aceste cazuri sunt acum supuse unor anchete judiciare și ale Inspectoratului General al Poliției Naționale pentru stabilirea responsabilităților.
Ministerul francez al Justiției a raportat date alarmante privind amploarea reținerilor efectuate în marja mișcării de protest. La data de 5 octombrie, un total de 5.060 de persoane fuseseră plasate în custodia poliției, dintre care o majoritate de 4.406 erau minori. Din acest număr, 1.802 persoane făceau obiectul unor proceduri judiciare, în timp ce 14 persoane fuseseră plasate în arest preventiv. Autoritățile au precizat că aceste violențe au inclus atacuri asupra polițiștilor, pompierilor și personalului școlar.
În Parlamentul European, pozițiile au fost puternic polarizate în urma dezbaterii privind escaladarea violențelor. Unii eurodeputați au insistat pe aspectele legate de incendierea școlilor și atacurile asupra autorităților, acuzând extrema stângă de instrumentalizarea protestelor. Pe de altă parte, alți reprezentanți au cerut separarea actelor de violență de revendicările fundamentale ale elevilor. Acestea vizează lipsa profesorilor, clasele aglomerate, degradarea clădirilor școlare și dificultățile de acces la universitate prin sistemul Parcoursup.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a menționat că menținerea ordinii publice este o responsabilitate națională, dar că dreptul la întrunire pașnică este o libertate fundamentală în Uniunea Europeană. Comisia a condamnat violența împotriva serviciilor de intervenție, precum pompierii sau paramedicilor, subliniind că nicio revendicare nu justifică astfel de acte. Guvernul francez a încercat să răspundă prin deschiderea unei consultări naționale pentru liceeni, vizând îmbunătățirea condițiilor de învățământ și transparența proceselor educaționale.
În contextul acestor evenimente, guvernul francez a stabilit cinci direcții de lucru pentru a aborda problemele ridicate de elevi, inclusiv continuitatea cursurilor și starea infrastructurii. Premierul Sébastien Lecornu a solicitat decizii concrete și precizări privind finanțarea acestor măsuri până la sfârșitul lunii octombrie. Această abordare de dialog este susținută și de Comisia Europeană, care a salutat eforturile de comunicare dintre guvern și comunitatea școlară pentru a restabili ordinea și siguranța.