O bijuterie remarcabilă, cunoscută sub numele de Diadema de la Gherăseni, face parte din patrimoniul Muzeului Județean Buzău și este atribuită unei prințese din epoca hunilor. Obiectul, care are o vechime de peste 1.500 de ani, a fost descoperit în anul 1965 de doi localnici pe malul drept al râului Călmățui. Această piesă arheologică oferă informații prețioase despre comunitățile care au locuit zona văii Călmățuiului în antichitate.
Descoperirea a avut loc în luna aprilie a anului 1965, în punctul Grindul Cremenea, situat la aproximativ 3 km N-N-V de satul Gherăseni. Doi țărani au găsit întâmplător un mormânt de inhumație, iar din inventarul acestuia făcea parte diadema de aur. Arheologii care au intervenit au recuperat și alte obiecte din mormânt, precum o oglindă din bronz, un fragment de greutate din lut și fragmente de vase din lut.
Analiza inventarului arheologic a permis datarea înmormântării în prima parte a secolului al V-lea d.Hr. Această perioadă coincide cu timpul în care Attila conducea hunii, însă obiectul poate fi plasat și în perioada domniei lui Rugila, care a condus alături de fratele său, Octar, până în anul 420. Diadema este realizată dintr-un miez de bronz acoperit cu foiță de aur și este decorată cu 143 de pietre semiprețioase de tip almandin.
Dimensiunile bijuteriei sunt de 19,5 x 4,5 cm, iar designul este strâns legat de mediul nomad hunic. Cercetările arheologice au identificat aproximativ 25 de astfel de diademe în complexe funerare din zona care cuprinde Kazakhstanul și Europa Centrală. Obiectul descoperit la Gherăseni-Grindul Cremenea este considerat o piesă de o valoare arheologică extrem de mare pentru studiul acestor migrații.
Analiza antropologică asupra scheletului a indicat faptul că mormântul aparținea unei femei cu craniul deformat artificial. Această practică, care începea din copilărie prin aplicarea de bandaje strânse, era un semn de frumusețe și rang înalt în rândul populației hunice. Această metodă de modificare a aspectului fizic fusese utilizată inițial de populațiile sarmatice, fiind ulterior adoptată de huni pentru a marca distincția socială a femeilor.
Situl arheologic de la Gherăseni-Grindul Cremenea a făcut obiectul unor cercetări sistematice în anii 1961, 1965 și între 1989–2008. Muzeul Județean Buzău a reluat recent aceste investigații pentru a reconstitui planul săpăturilor și pentru a valorifica materialele care au rămas până acum inedite. Situl rămâne un punct esențial pentru înțelegerea istoriei comunităților din această regiune.