O vilă de protocol construită la Târgu Jiu pentru Nicolae Ceaușescu a avut o parcurs neașteptat după prăbușirea regimului comunist din România. Deși imobilul fusese pregătit pentru a servi drept reședință și casă de oaspeți pentru familia fostului dictator, acesta nu a fost niciodată utilizat de către Nicolae Ceaușescu. După Revoluția din 1989, clădirea a trecut printr-o serie de schimbări de destinație, fiind ocupată inițial de persoane care nu aveau locuință în oraș.
Printre locatarii temporari ai clădirii s-a numărat Ionel Bușe, care s-a mutat în fosta vilă de protocol la câteva luni după Revoluție. Acesta a locuit în imobil până spre sfârșitul anului 1990, în perioada în care în clădire își desfășura activitatea Fundația „Brâncuși”. Ionel Bușe era la acea vreme un profesor venit din Bihor pentru a preda la un liceu din Târgu Jiu, neavând o locuință proprie în localitate.
În perioada de tranziție, Ionel Bușe a continuat ulterior o carieră academică de succes, devenind profesor universitar la Universitatea din Craiova, critic literar și doctor în filosofie. El deține, de asemenea, un doctorat al Universității Bourgogne din Dijon. În timpul perioadei în care a locuit în vila de la Târgu Jiu, măsurile stricte de securitate care caracterizau obiectivul înainte de 1989 dispăruseră complet, permițând o utilizare diferită a spațiului.
Construcția fusese finalizată la sfârșitul anului 1989, fiind dotată cu materiale de calitate superioară și realizată de muncitori foarte bine pregătiți. Conform relatărilor lui George Manoniu, fost director al publicației „Gorjeanul”, structura era extrem de solidă, având un acoperiș capabil să reziste chiar și unui atac cu bombe și un fier-beton foarte gros. În perioada construcției, regimul de securitate era atât de sever încât nici jurnaliștii nu aveau voie să se apropie de acest obiectiv.
După perioada de locuit de către profesor, imobilul a fost atribuit Fundației „Constantin Brâncuși” și a servit drept spațiu cultural. În prezent, clădirea care fusese pregătită pentru familia Ceaușescu a suferit o transformare radicală, fiind utilizată ca Muzeu de Artă din Târgu Jiu. Astfel, o reședință destinată conducerii comuniste a devenit un spațiu deschis publicului, dedicat exclusiv artei.
Construcția acestor tipuri de imobile de protocol era caracterizată în perioada comunistă prin utilizarea unor resurse masive și a unor protocoale de securitate extrem de riguroase. Aceste reședințe erau proiectate să ofere protecție maximă liderilor de stat, fiind dotate cu tehnologii și materiale de construcție de înaltă rezistență, menite să asigure stabilitatea și siguranța în orice condiții de mediu sau de securitate.