Echipele de arheologi au reușit să cerceteze vestigiile podului construit în epoca împăratului Constantin cel Mare, în zona localității Corabia, județul Olt. Această structură monumentală, care a rămas ascunsă sub apele Dunării timp de secole, a devenit accesibilă experților datorită nivelului scăzut al fluviului. Cercetătorii au profitat de curenții mai slabi pentru a ajunge la o adâncime de până la cinci metri, în scopul identificării elementelor care alcătuiau acest pod antic.
Descoperirile efectuate sub apă oferă noi perspective asupra modului în care a fost realizată una dintre cele mai impresionante construcții ale antichității. În cadrul investigațiilor, istoricii au identificat elemente vechi de aproape 1.700 de ani, precum blocuri de piatră care erau fixate între ele cu scoabe metalice și elemente realizate din plumb topit. Aceste detalii tehnice schimbă concepțiile anterioare despre structura și rezistența podului, oferind dovezi concrete despre ingineria utilizată la acea epocă.
Mirela Trandafir, manager al serviciului cultural Primăria Corabia, a subliniat importanța acestor noi date pentru comunitatea științifică. Ea a explicat faptul că, în cadrul vechilor cercetări arheologice, se considera că suprastructura podului ar fi fost realizată din lemn, însă noile descoperiri infirmă această ipoteză. Obiectele găsite au fost deja transportate la muzeul din Corabia, unde au fost preluate pentru procese de conservare și studii suplimentare de către specialiști.
Podul a fost inaugurat în anul 328 d.Hr., în prezența împăratului Constantin cel Mare, având o lungime de 2.437 de metri. Această construcție asigura o legătură strategică între teritoriul bizantin și zonele din actuala Bulgaria, fiind esențială pentru campaniile militare împotriva triburilor barbare. Deși era o realizare inginerească majoră, durata de funcționare a fost limitată la câteva decenii, fiind distrusă de atacurile populațiilor migratoare și de viiturile puternice ale Dunării.
Pe lângă vestigiile de la Corabia, scăderea nivelului apei a permis și studiul ruinelor de la Podul lui Traian, proiectat de Apolodor din Damasc. Din acest motiv, istoricii români au solicitat sprijinul autorităților din Serbia pentru a putea analiza vestigiile situate pe malul celălalt al fluviului. Această colaborare internațională este necesară pentru a înțelege mai bine rețelele de transport și infrastructura militară care au marcat regiunea în antichitate.
Fenomenul de scădere a nivelului apelor în bazinul Dunării este un eveniment care permite periodic cercetări arheologice de o importanță istorică majoră. În mod normal, aceste structuri rămân complet inaccesibile din cauza adâncimii și a forței curenților, însă perioadele de secetă sau scăderea dramatică a debitului transformă fundul fluviului într-un spațiu de lucru pentru experții în arheologie submarină.