O echipă de antropologi a identificat primul os de braț atribuit speciei de denisovieni într-o peșteră din sud-vestul Chinei. Peștera Bianfu, situată în provincia Yunnan, a servit drept habitat pentru acești oameni preistorici timp de peste 100.000 de ani. Descoperirea este de o importanță majoră, deoarece denisovienii au fost până acum o linie evolutivă cunoscută doar prin vestigii extrem de fragmentare, limitând înțelegerea cercetătorilor despre cultura și trăsăturile lor fizice.
În cadrul săpăturilor efectuate în peștera Bianfu, cercetătorii au recuperat cinci fosile umane care datează de aproximativ 134.000 până la 167.000 de ani. Printre acestea, un fragment de radius reprezintă prima evidență a unui os lung de denisovan descoperit până în prezent. Această descoperire a fost posibilă prin tehnica de analiză a proteinelor numită ZooMS, care a permis identificarea unei variații specifice de aminoacizi ce le leagă aceste resturi de denisovieni.
Peștera a fost utilizată într-un interval vast, cuprins între 190.000 și 70.000 de ani în urmă, oferind dovezi despre un stil de viață activ. Arheologii au găsit aproape 1.400 de artefacte, inclusiv aproximativ 200 de unelte din piatră realizate din argilit nisipos. Aceste unelte au fost folosite pentru a tranșa animale și pentru a extrage măduva, indicând faptul că denisovienii vânau constant animale de talie mare în acest mediu împădurit.
Analizele au arătat că, pe lângă uneltele din piatră, denisovienii din această regiune fabricau și unelte din os, o practică similară cu cea a neandertenilor. Deși uneltele lor par să fi fost confecționate rapid și eficient din resurse locale, ele demonstrează o adaptare la mediul înconjurător. Această capacitate de a utiliza materiale diverse sugerează o complexitate culturală care ajută la reconstruirea evoluției umane în Asia de Est.
Cercetătorii subliniază că regțiunea Yunnan a fost un punct crucial de întâlnire și încrucișare între denisovieni și oamenii moderni. Deși au fost găsite sute de oase de animale și unelte diverse, identitatea exactă a utilizatorilor uneltelor a fost un subiect de studiu complex. Analiza proteomică a fost esențială pentru a diferenția între grupurile de oameni care au ocupat peștera în perioade diferite de timp.
Huiyun Rao, de la Institutul de Paleontologie a Vertebratelor și Paleoantropologie din cadrul Academiei Chineze de Științe, a menționat că scopul urmărit este înțelegerea comportamentului adaptativ al acestor oameni. Cercetătorii speră că metodele de analiză proteomică vor permite identificarea altor oase lungi în viitor. Această abordare va ajuta la înțelegerea modului în care denisovienii au răspuns la schimbările climatice sau la presiunea exercitată de alți contemporani.
context_missing: true