Nivelul defrișărilor la nivel mondial a înregistrat o scădere de 15% în raport cu anul precedent, conform unui studiu de referință publicat miercuri. Analiza realizată de colectivul Forest Declaration Assessment, care include experți, grupuri de cercetare și ONG-uri, indică faptul că 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv anul trecut. Deși cifra este considerată un semn de progres, autorii raportului avertizează că această evoluție ar putea fi doar o excepție temporară.
Îmbunătățirea relativă a situației este atribuită în principal unei limitări a extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în regiunea Amazonului brazilian. În America Latină, contextul general a fost mai favorabil, susținut și de politicile actualului președinte brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, care a încurajat protejarea pădurilor. Totuși, incertitudinea politică rămâne prezentă, având în vedere că Flavio Bolsonaro este favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale programate pe 25 octombrie.
În paralel, situația din bazinul Congo a prezentat aspecte alarmante, marcând o deteriorare a stării mediului. Defrișările în această zonă au ajuns la 2,4 milioane de hectare, un nivel care, pentru prima dată, este comparabil cu cifrele din America Latină. Sam Nguiffo, fondatorul Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, a descris situația ca fiind un dezastru, subliniind că interesele economice legate de cherestea sau activitățile miniere și agricole au prioritate în Africa Centrală.
O problemă majoră rămâne exploatarea materiilor prime agricole și minerale, care continuă să fie principala cauză a degradării pădurilor. De asemenea, fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, este văzut ca un factor de risc major pentru viitorul ecosistemelor. Erin Matson, expertă la Climate Focus, a menționat că efectele acestui fenomen sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendiile uriașe persistă de săptămâni întregi, făcând o nouă scădere a defrișărilor dificil de realizat.
Evoluția actuală este departe de obiectivele globale stabilite în cadrul conferinței internaționale privind clima COP26 de la Glasgow. La acea conferință, peste 140 de lideri au asumat angajamentul de a elimina defrișările până în anul 2030. Pentru a respecta această traiectorie corectă, defrișările ar trebui să scadă anual cu aproximativ 1 milion de hectare, o țintă care pare greu de atins în contextul tendințelor de degradare observate în ultimii ani la nivel global.
Angajamentele climatice asumate de liderii mondiali urmăresc limitarea încălzirii globale prin protejarea biomelor critice. Aceste eforturi de conservare sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic, însă succesul lor depinde direct de capacitatea statelor de a echilibra dezvoltarea economică cu protecția resurselor naturale, într-un context în care presiunea asupra terenurilor agricole rămâne extrem de ridicată.