Râurile și fluviile de pe continentul european au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor din anul 1992. Conform unui raport elaborat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, în lunile iulie și august, numeroase cursuri de apă importante au prezentat debite scăzute record sau aproape de record. Printre cele mai afectate fluviuri menționate în documentul serviciului european de monitorizare se numără Rinul, Dunărea, Loara și Sena.
Această situație extremă a generat o presiune crescută asupra unor sectoare vitale ale economiei și infrastructurii. Specialiștii au subliniat că scăderea nivelului apei afectează procesele de irigații, răcirea reactoarelor nucleare și producția de energie hidroelectrică. De asemenea, fenomenul pune în pericol disponibilitatea apei dulci și aprovizionarea cu energie, evidențiind o legătură strânsă între schimbările climatice și provocările geopolitice, în special în ceea ce privește securitatea energetică a regiunii.
Pe lângă problema debitelor scăzute, raportul indică temperaturi record sau aproape de record ale suprafeței mării pe o zonă vastă a coastei atlantice și în zonele vestică și centrală ale Mediteranei. Aceste temperaturi au fost însoțite de valuri de căldură marină cu o intensitate care variază de la mare la excepțională. Astfel de valuri de căldură pot amplifica temperatura în zonele costiere din apropiere, deoarece limitează procesul de răcire nocturnă și contribuie la creșterea nivelului de umiditate.
Datele colectate arată că vara anului 2026 a fost a treia cea mai caldă din istorie pentru întreaga Europă și cea mai caldă pentru Europa de Vest. În această regiune, temperatura medie a atins 21,7 grade Celsius, ceea ce reprezintă un excedent de 2,5 grade Celsius față de media calculată pentru perioada 1991-2020. Până la finalul verii, o suprafață de 52% din Europa a fost expusă unui stres termic foarte puternic, cu temperaturi resimțite de peste 38 de grade Celsius.
În România, situația debitului Dunării este monitorizată cu atenție, deoarece fluviul a ajuns deja la valori mult sub media multianuală pentru această perioadă. Conform prognozei hidrologice, debitul Dunării va continua să scadă în următoarele zile. Hidrologii au estimat că, pentru zilele de 7 și 8 octombrie, se prevede o scădere a debitului până la aproximativ 1.250 mc/s, continuând tendința de diminuare a volumului de apă.
Monitorizarea acestor schimbări climatice extreme este esențială pentru gestionarea resurselor naturale în Europa. Fenomenele de stres termic și scăderea debitelor fluviilor majore pot influența direct stabilitatea economică și securitatea resurselor de apă dulce. În contextul actual, aceste date oferă o imagine clară asupra impactului schimbărilor de temperatură asupra întregului ecosistem și al infrastructurii de transport și energie din Europa.