Uniunea Europeană pregătește implementarea unui mecanism de tip „Sponge Facility”, bazat pe conceptul de „orașe-burete”, pentru a combate efectele inundațiilor și ale secetei. Acest model vizează absorbția și reutilizarea apei de ploaie prin sol sau zone special amenajate, în loc de evacuarea ei rapidă. Această inițiativă vine după ce diverse zone din Europa, inclusiv Spania, Franța și Italia, au fost marcate de inundații devastatoare, iar în România, ploile abundente din luna iunie au provocat viituri care au afectat sute de gospodării.
Conceptul a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de către arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, care a decedat în anul 2025 într-un accident aviatic în Brazilia. Prin acest sistem, zonele umede, iazurile și șanțurile cu vegetație rețin apa, facilitând absorbția în sol sau reutilizarea ei. Pe lângă gestionarea apei, vegetația utilizată în acest proces ajută la răcorirea străzilor în perioadele de caniculă. În China, după inundațiile din Beijing din 2012, care au cauzat 79 de morți, s-au introdus reguli stricte pentru dezvoltarea acestui model în orașe.
Comisia Europeană a inclus acest concept în Strategia pentru reziliența apei din 2025, urmând modelul chinezesc care țintește ca până în 2030 ca 80% din zonele urbane să adopte acest sistem. În Europa, diverse soluții sunt deja utilizate, precum în Rotterdam, unde piața Benthemplein poate reține 1,7 milioane de litri de apă. În Copenhaga, apa este colectată în rezervoare subterane și grădini, în timp ce în Malmö, canalele și acoperișurile verzi reduc pagubele cauzate de fenomenele meteorologice extreme.
Specialiștii subliniază că „orașele-burete” nu reprezintă o soluție universală, deoarece în centrele istorice intervenția este dificilă din cauza infrastructurii și a clădirilor protejate. Justin Abbott, specialist în apă pentru Europa la firma de inginerie Arup, menționează că orașele trebuie să renunțe la un secol de urbanism care trata ploaia ca pe un deșeu. De asemenea, în cazurile de furtuni extreme, solul se poate satura, motiv pentru care aceste sisteme trebuie completate obligatoriu cu căi de evacuare și sisteme clasice de canalizare.
În România, Bucureștiul începe implementarea unor astfel de soluții după inundațiile din iunie 2026. Primăria Capitalei a anunțat că proiectele publice vor include mecanisme de tip „oraș-burete”, iar în Sectorul 3 a fost finalizat un bazin subteran de 2.000 de metri cubi. De asemenea, se amenajează prima grădină de ploaie în Parcul Tineretului, în timp ce la Timișoara, Aquatim discută aplicarea conceptului pentru refacerea rezervelor de apă subterană.
Gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru infrastructura urbană modernă. În contextul creșterii frecvenței evenimentelor meteorologice extreme, integrarea soluțiilor bazate pe natură cu sistemele de drenaj tradiționale devine esențială pentru protejarea proprietăților și a vieții omului. Adoptarea acestor tehnologii de retenție poate transforma riscul de inundație într-o oportunitate de gestionare sustenabilă a resurselor hidrice în marile metropole europene.