Prima ediție a revistei National Geographic a fost lansată în octombrie 1888, într-un format care nu seamănă deloc cu publicația modernă. La acea vreme, revista nu conținea nicio fotografie și nici celebrul chenar galben, elemente care au devenit ulterior simboluri ale brandului. Publicația a apărut la doar câteva luni după înființarea National Geographic Society, având un caracter strict academic și tehnic, fiind destinată în principal cercetătorilor și membrilor societății.
Povestea începe la 13 ianuarie 1888, când 33 de persoane, printre care cercetători, cartografi și exploratori, s-au reunit la Cosmos Club din Washington, D.C. Această întâlnire a avut scopul de a discuta fondarea unei organizații dedicate creșterii și răspândirii cunoștințelor geografice. La doar două săptămâni de la această primă reuniție, pe 27 ianuarie 1888, organizația a fost oficial constituită, având membri care doreau să creeze un cadru pentru prezentarea rezultatelor cercetării geografice.
Primul număr, intitulat The National Geographic Magazine, a fost tipărit la New Haven, Connecticut, și a avut un preț de 50 de cenți. Această ediție de început era formată din 98 de pagini și avea o copertă simplă, de culoare brună. Conținutul era compus din șase articole, provenite majoritatea din lucrări prezentate la reuniunile Societății desfășurate între februarie și mai 1888, păstrând un limbaj academic și destul de tehnic pentru publicul de atunci.
Printre materialele din prima ediție s-a regăsit discursul introductiv al președintelui Gardiner G. Hubbard, care a explicat filozofia organizației. Hubbard a subliniat că societatea nu trebuia să fie exclusiv pentru specialiști, ci trebuia să includă și pe cei interesați de sprijinirea cercetării. Deși era o publicație pentru un grup restrâns, scopul era ca informația geografică să fie împărtășită unui public mai larg, deși în 1888 revista era încă departe de a deveni o publicație de masă.
Transformarea radicală a avut loc după numirea lui Gilbert H. Grosvenor ca editor în 1899, acesta înțelegând necesitatea unui stil mai accesibil. Fotografiile, care astăzi sunt esențiale, au început să apară în revistă abia în 1905, la aproape două decenii de la lansare. De asemenea, faimosul chenar galben a fost introdus mult mai târziu, în anul 1910, marcând trecerea de la un jurnal științific la o experiență vizuală și narativă pentru cititorii obișnuiți.
În secolul al XIX-lea, geografia era considerată o disciplină pur științifică, iar informațiile despre regiunile îndepărtate circulau aproape exclusiv prin hărți, cărți și rapoarte specializate. În acest context, National Geographic Society a avut rolul de a crea un circuit prin care cercetarea genera informație, iar revista o transforma în povești accesibile, susținând totodată finanțarea unor noi proiecte de explorare și cercetare științifică.