Sute de mii de persoane au ocupat străzile din Madrid și alte orașe spaniole, generând un val de mișcări sociale fără precedent în ultimele decenii. Protestele sunt alimentate de o criză profundă a locuințelor, de chiriile exorbitante și de abuzurile fondurilor de investiții care dețin apartamente. Populația manifestă, de asemenea, împotriva problemelor legate de migrație și a nivelului de trai tot mai scăzut, într-un climat de nemulțumire generală față de clasa politică.
Cauza principală a revoltei este criza economică ce persistă de la anul 2008, momentul în care situația nu s-a redresat, ci s-a agravat constant. Societatea spaniolă se confruntă cu salarii mici și cu o precaritate care îi transformă pe cetățeni în supraviețuitori în propria țară. Mulți nu își mai permit cumpărături de bază sau concedii, iar micii întreprinzători nu au resurse nici măcar pentru relaxare. Această stare de nesiguranță financiară alimentează furia socială.
Problema locuințelor a ajuns la un punct critic, deoarece prețul chiriei depășește adesea venitul lunar al oamenilor. Această realitate îi forțează pe mulți să locuiască în sate din Comunitatea Madridului pentru a naveta către oraș, deși și acolo prețurile au crescut. Tinerii și persoanele mature de 35-40 de ani sunt nevoiți să locuiască cu părinții, neputând să își întemeDieze familii. Pe 11 noiembrie 2026, sindicatele au convocat o grevă generală privind lipsa locuințelor.
Corupția din aparatul de stat și criza energetică adaugă presiune asupra cetățenilor, care se simt trădați de politicii de la putere. Posturile în sistemul de stat sunt acuzate că se obțin prin corupție, nu prin merit, afectând încrederea în instituții. În ceea ce privește energia, mulți oameni nu își mai permit să aprindă lumina seara, folosind electrocasnicele doar noaptea. Această realitate de sărăcie energetică contrastează puternic cu imaginea de prosperitate afișată pe rețelele sociale.
Situația economică este agravată de o datorie publică ce a atins nivelul de 99,9% din PIB, conform datelor Banca Națională a Spaniei din iulie 2026. Deși această cifră este mai mică decât în perioada pandemiei, când datoria era de 124%, Spania rămâne vulnerabilă din cauza modului în care sunt gestionate împrumuturile între guvernul central și guvernele regionale. Această presiune financiară afectează întreaga populație și contribuie la instabilitatea politică ce preced alegerile anticipate de pe 5 octombrie.
Contextul politică actual este marcat de o fragmentare socială ce favorizează ascensiunea forțelor de extremă dreapta, precum VOX. Tensiunile au fost amplificate de un caz tragic în care o femeie de 87 de ani a fost evacuată din locuința sa, eveniment care a unit populația împotriva guvernului socialist. În acest climat de instabilitate, partidele suveraniste capitalizează pe temerile legate de migrație și pe nemulțumirea față de gestionarea resurselor naționale.