Sistemele penitciare din Europa traversează o perioadă de presiune extremă, iar Marea Britanie a decis să modifice regulile de eliberare pentru a evita atingerea capacității maxime. În Anglia și Țara Galilor, închisorile funcționau luna trecută la un nivel de 97-98% din capacitate, iar autoritățile avertizează că sistemul ar putea ajunge la limită încă din luna noiembrie. Guvernul britanic încearcă astfel să creeze spațiu suplimentar prin eliberarea anticipată a unor condamnați.
Noile reglementări impuse de guvernul britanic permit adulților condamnați pentru infracțiuni mai puțin grave să fie eliberați după executarea unei treimi din pedeapsă, în loc de 40% sau jumătate din perioada stabilită anterior. Pentru alte categorii de condamnați, eliberarea poate avea loc după ce aceștia au executat jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi. Acești deținuți vor fi eliberați sub supraveghere în comunitate, însă persoanele implicate în cele mai grave infracțiuni rămân excluse din aceste noi facilități.
Pentru a preveni riscurile, guvernul a introdus excluderi suplimentare, interzicând eliberarea anticipată pentru persoanele condamnate pentru omor din culpă, conducere periculoasă care a dus la moarte sau anumite infracțiuni sexuale istorice împotriva copiilor. Măsurile au generat reacții dure din partea organizațiilor care reprezintă victimele infracțiunilor, dar și din partea familiilor acestora. Criticile vizează posibilitatea ca anumite persoane să ajungă mai repede în libertate, ceea ce este perceput ca o lipsă de protecție a publicului.
Pe lângă problema numărului de deținuți, sistemul britanic se confruntă cu o lipsă acută de personal și cu presiuni asupra serviciilor de probațiune. Sindicatul angajaților din probațiune a semnalat un volum de muncă fără precedent, ceea ce a impus o intervenție financiară din partea guvernului. Pentru a remedia situația, a fost anunțată o investiție de 700 de milioane de lire sterline destinată serviciului de probațiune și pentru recrutarea a mii de noi angajați în acest sector.
Situația din România este una critică, fiind inclusă de Consiliul Europei în categoria sistemelor care funcționează la capacitate maximă sau aproape de aceasta. Conform unui raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii din septembrie 2026, penitenciarele românești funcționau la un nivel de 119,5% din capacitate. În locații specifice, precum cele din Iași și Botoșani, gradul de ocupare a atins praguri de 140%, respectiv 130%, evidențiind o presiune extremă asupra infrastructurii de detenție.
La nivel european, statisticile Consiliului Europei bazate pe datele din ianuarie 2025 arată că în cele 51 de sisteme analizate se aflau peste un milion de persoane. În medie, Europa avea 95,2 deținuți la fiecare 100 de locuri disponibile, însă diferențele între state sunt masive. În timp ce Franța și Turcia aveau 131 de deținuți la 100 de locuri, România se situa la un raport de 100 de deținuți la 100 de locuri, reflectând o problemă structurală de gestionare a populației penitenciare.