Consiliul Europei a emis un avertisment privind creșterea ostilității față de minoritățile naționale în Europa în ultimii doi ani. Comitetul consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale a semnalat că retorica polarizantă și slăbirea garanțiilor democratice pun în pericol progresele realizate anterior. Analiza este inclusă în cel de-al 15-lea raport de activitate, care monitorizează perioada cuprinsă între 1 iunie 2024 și 31 mai 2026, sintetizând constatările din statele membre.
Experții au identificat o tendință alarmantă legată de utilizarea politică a relațiilor interetnice, în contextul tensiunilor geopolitice actuale. Raportul subliniază că drepturile minorităților pot fi instrumentale în conflictele dintre state, iar discursurile despre identitate devin instrumente de polarizare internă. Se observă o preocupare majoră în privința protecției oferite prin acorduri bilaterale cu un „stat înrudit”, ceea ce poate crea ierarhii între comunități, în detrimentul standardelor multilaterale comune.
Această formare a unor ierarhii între minorități poate duce la un tratament preferențial pentru anumite grupuri, în timp ce altele rămân vulnerabile. În acest scenariu, comunitățile care nu beneficiază de sprijinul unui alt stat, precum romii și călătorii, rămân expuse excluderii. Romii și călătorii continuă să se confrunte cu bariere semnificative în domenii esențiale precum educația, ocuparea forței de muncă, locuire, sănătate și participarea la viața publică.
Problemele financiare reprezintă un alt factor critic care amenință continuitatea programelor dedicate minorităților. Războaiele, creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitate, precum și măsurile de austeritate au îngreunat obținerea unor resurse stabile. Comitetul avertizează că dependența de granturi pe proiecte pe termen scurt este periculoasă, solicitând trecerea către mecanisme de finanțare mai previzibile și structurale, pentru a asigura existența unor programe pe termen lung.
O altă preocupare majoră vizează calitatea datelor statistice disponibile pentru identificarea nevoilor comunităților. Trecerea de la recensămintele clasice la sistemele administrative bazate pe registre poate reduce disponibilitatea informațiilor privind identitatea etnică, lingvistică sau religioasă. Dacă aceste caracteristici nu sunt colectate separat și în mod voluntar, autoritățile vor avea dificultăți în a măsura efectul politicilor publice și în a identifica exact nevoile specifice ale fiecărei minorități.
Monitorizarea acestor procese este realizată prin mecanisme de consultare și prin verificarea legislației de protecție a minorităților în statele participante. Deși există tendințe negative, raportul menționează că unele guverne au luat măsuri pozitive pentru întărirea legislației antidiscriminare și pentru sprijinirea culturilor minoritare. Progresele sunt posibile atunci când resursele financiare sunt alocate constant și atunci când există un dialog susținut între autorități și comunitățile vizate.