Un nou clasament al celor mai fericite țări din lume a fost publicat, evidențiind pozițiile statelor europene și a unor țări din alte regiuni. Finlanda ocupă primul loc pentru al nouălea an consecutiv, obținând un scor de 7,764 din 10 puncte. Islanda urmează pe poziția a doua cu un punctaj de 7,540, iar Danemarca se situează pe locul al treilea, cu un scor de 7,539.
În topul celor mai înalte evaluări se regăsește și Costa Rica, care a ajuns pe locul patru cu un scor de 7,439. Această clasare reprezintă cea mai bună poziție obținută vreodată de această țară în cadrul raportului și este cea mai înaltă poziție pentru o națiune din America Latină. Suedia ocupă locul cinci, fiind urmată în clasament de Norvegia și Țările de Jos.
O componentă surprinzătoare a acestui raport este prezența Israelului pe locul opt, cu un scor de 7,187, deși țara se află într-un război. Această poziție este înaintea Luxemburgului și Elveției, fiind singurul stat din Orientul Mijlociu prezent în primele 20 de locuri. Clasarea se explică prin faptul că raportul nu măsoară starea de spirit imediată, ci o evaluare a vieții în ansamblu, bazată pe răspunsuri colectate în perioada 2023-2025.
România nu reușește să intre în primele 30 de poziții ale acestui ranking mondial, ocupând locul 34. Clasamentul este realizat prin intermediul Gallup World Poll, unde participanții evaluează propria viață pe o scară de la zero la 10. Cercetătorii analizează factori precum produsul intern brut pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, sprijinul social, libertatea de alegere, generozitatea și percepția asupra corupției.
Autorii studiului au pus un accent deosebit pe ceea ce ei numesc o „criză a fericirii tinerilor”. Această analiză vizează schimbările privind bunăstarea diferitelor categorii de populație, incluzând și impactul utilizării rețelelor sociale. În afara primelor locuri, Noua Zeelandă se situează pe locul 11, cu un scor de 6,995, în timp ce Luxemburg și Elveția ocupă locurile nouă, respectiv zece.
Evaluările de tip Gallup World Poll sunt instrumente utilizate la nivel global pentru a monitoriza starea de bine a populației prin indicatori socio-economici. Aceste date permit compararea calității vieții între diverse națiuni, luând în considerare nu doar nivelul de venituri, ci și factori sociali și politici. Astfel, rezultatele oferă o imagine complexă asupra modului în care cetățenii percep stabilitatea și satisfacția personală în contextul mediului în care trăiesc.