O nouă analiză de amploare arată că activitatea de citit pentru plăcere este strâns legată de un risc mai scăzut de declin cognitiv la vârsta de bătrânețe. Cercetătorii au examinat o serie de date provenite din sondaje, studii pe termen lung și cercetări de imagistică cerebrală pentru a identifica domeniile în care dovezile științifice sunt cele mai solide. Rezultatele studiului, publicat în revista Psychological Medicine, oferă perspective noi asupra modului în care lectura influențează funcționarea creierului.
Un studiu pe termen lung a urmărit evoluția unor adulți cu vârsta de peste 64 de ani, evidențiind faptul că persoanele care citeau săptămânal prezentau un risc mai mic de declin cognitiv. Acest beneficiu observat s-a menținut constant pe parcursul deceniului următor, indiferent de nivelul de educație al participanților. În plus, alte cercetări menționate în analiză au asociat practica lecturii regulate la vârsta de bătrânețe cu o reducere a riscului de demență.
Impactul lecturii asupra capacităților sociale și emoționale a fost evidențiat printr-un sondaj care a implicat peste 4.000 de adulți. Participanții care dedicau doar 30 de minute pe săptămână cititului declarau că înțeleg mai frecvent sentimentele celorlalți oameni. Totodată, peste o treime dintre cei consultați au declarat că lectura reprezintă metoda lor preferată pentru a gestiona stresul cotidian, oferind o modalitate de relaxare și concentrare.
Efectele pozitive ale lecturii pot fi observate încă din etapa de formare a caracterului, începând cu perioada adolescenței. Tinerii care au început devreme să citească de plăcere au demonstrat o capacitate de atenție superioară și au prezentat mai puține probleme legate de sănătatea mintală. Cercetările au identificat diferențe concrete în zonele creierului care sunt responsabile pentru procesarea limbajului și pentru controlul emoțiilor.
Un alt grup de date a fost extras dintr-un sondaj realizat în rândul a aproximativ 2.000 de participanți la un program de lectură în grup. Aproape trei sferturi dintre aceștia au susținut că activitatea de citit le-a îmbunătățit starea de sănătate mintală, în timp ce mulți au raportat o stare de conexiune mai puternică cu ceilalți membri. Totuși, cercetătorii subliniază că studiile arată o asociere, nu o relație de cauzalitate directă.
În prezent, tendința de citire de plăcere este în scădere în rândul copiilor și al adolescenților, ceea ce ridică semne de întrebare privind beneficiile pe termen lung. Deși datele sunt promițătoare, nu se știe încă dacă persoanele care încep să citească abia la vârsta de bătrânețe pot obține rezultate similare. Există posibilitatea ca cititorii să fie pur și simplu mai educați sau să aibă un stil de viață mai activ social.