Cetățenii Elveției sunt chemați la urne duminică, 27 septembrie, pentru a vota într-un referendum decisiv privind statutul neutralității țării. Procesul electoral vizează stabilirea unor reguli mult mai stricte care ar putea schimba radical modul în care Elveția gestionează sancțiunile internaționale și cooperarea militară cu statele europene. Propunerea este în esență o încercare de a redefinește poziționarea externă a țării în contextul tensiunilor geopolitice actuale, conform informațiilor difuzate de Kyiv Post.
Inițiativa este susținută de grupul național-conservator Pro Schweiz, care este afiliat Partidului Popular Elvețian (SVP). Propunerea acestui grup vizează introducerea în Constituție a unui principiu de neutralitate definit ca fiind „perpetuă și înarmată”. Această schimbare legislativă ar avea scopul de a consolida independența Elveției, însă ar impune constrângeri semnificative asupra capacității guvernului de a reacționa la conflictele internaționale și de a colabora cu partenerii occidentali.
Conform documentelor explicative furnizate de guvernul elvețian, noile reguli ar limita cooperarea militară cu statele occidentale doar la situațiile în care Elveția este direct atacată sau când un atac este considerat iminent. De asemenea, țara nu ar mai putea adera la alianțe militare sau de apărare și ar fi interzisă participarea la orice conflicte militare care implică alte state. Această abordare ar marca o retragere semnificativă din mecanismele de securitate colectivă europene.
În ceea ce privește regimul de sancțiuni, propunerea prevede că Elveția nu va mai impune sancțiuni statelor implicate în conflicte, cu excepția celor care sunt adoptate oficial de Organizația Națiunilor Unite. Totodată, ar fi permise doar măsurile menite să prevină eludarea sancțiunilor existente. Această prevedere ar limita considerabil capacitatea țării de a aplica măsuri economice autonome, o problemă care a generat deja dezbateri intense în mediul politic elvețian.
Guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice s-au poziționat împotriva acestei inițiative, în ciuda faptului că propunerea pare să primească sprijin din partea Moscovei. În ultimii ani, Elveția a ales să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a implementa sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectoare precum energia, sectorul bancar și complexul militar-industrial. Rezultatul votului de duminică va avea un impact direct asupra politicii de securitate și a capacității de participare la regimurile internaționale de sancțiuni.
În perioada recentă, Elveția a luat măsuri de aliniere la politicile externe europene, inclusiv prin adoptarea unei interdicții privind achiziționarea și importul de gaz natural lichefiat rusesc. Această decizie a fost luată în coordonare cu Uniunea Europeană și a reprezentat alinierea țării la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE. Astfel, poziția de neutralitate a Elveției a fost deja supusă unor ajustări practice în raport cu contextul conflictului din Ucraina.