O investigație recentă a explicat cauzele prăbușirii de pe muntele Langtang Lirung, care a declanșat o viitură masivă de apă, gheață și resturi pe 26 august. Evenimentul a format un flux devastator de apă și resturi care s-a năpustat peste văi, distrugând tot pe durata sa de parcurs. Această catastrofă nu a fost rezultatul unui singur episod meteo extrem, ci o consecință a unor factori complecși care au afectat stabilitatea muntelui.
Studiul realizat de World Weather Attribution arată că creșterea temperaturilor și topirea ghețarilor au jucat roluri esențiale în acest dezastru. Hidrologul Walter Immerzeel, de la Universitatea din Utrecht, a subliniat că retragerea permafrostului și a ghețarilor a compromis stabilitatea geologică a zonei. Conform acestor observații, panta de pe munte era deja vulnerabilă, posibil din cauza cutremurului din 2015, iar procesul de topire a amplificat fragilitatea terenului.
Datele climatice confirmă faptul că lunile iulie și august 2026 au fost cele mai calde înregistrate vreodată în această regiune. De asemenea, ninsorile abundente care au avut loc la sfârșitul anului 2025 au contribuit la creșterea volumului de apă topită. Climatologa Friederike Otto, de la Imperial College din Londra, a menționat că schimbările climatice sunt unul dintre motoarele acestui eveniment, subliniind riscurile tot mai mari cauzate de încălzirea rapidă a zonei de Himalaya.
Impactul uman asupra regiunii a fost devastator, în special în Nepal, unde viitura a provocat peste 1.400 de victime. În acest moment, alte 6.150 de persoane sunt în continuare date dispărute în Nepal. Din partea Chinei, presa de stat a raportat un bilanț de 43 de morți și 519 persoane dispăruți. Guvernul nepalez a estimat că costul necesar pentru reconstrucția infrastructurii este de 4,78 miliarde de dolari.
Pentru a preveni astfel de evenimente viitoare, cercetătorii propun implementarea unor măsuri de monitorizare mai riguroase. Walter Immerzeel a sugerat crearea unor hărți regionale care să identifice coridoarele cu un număr mare de orașe, sate sau infrastructuri și zone cu hidroenergie puternică. Această abordare ar permite identificarea zonelor cu risc ridicat, care ar putea fi supravegheate constant pentru a proteja populațiile locale de riscurile de mediu.
Regiunea de la granița dintre Nepal și China este marcată de o activitate geologică intensă, fiind afectată în trecut de cutremure majore. În anul 2015, Nepalul a fost lovit de un cutremur cu o magnitudine de 7,8, un eveniment care a lăsat urme durabile în structura geologică a zonei. Această instabilitate a fost ulterior agravată de schimbările climatice și de topirea stratului de permafrost, factori care au contribuit la vulnerabilitatea actuală a muntelui Langtang Lirung.