Oamenii par să aibă o preferință constantă pentru o anumită direcție de deplasare atunci când au libertatea de a-și alege singuri traseul. Cercetătorii au observat că, în absența unor reguli impuse, majoritatea persoanelor alege să meargă spre stânga sau să urmeze trasee în sens invers acelor de ceasornic. Acest fenomen a fost identificat în diferite țări și s-a manifestat chiar și atunci când participanții la studii se deplasau individual.
Experimentul care a pus bazele acestei descoperiri a fost desfășurat inițial în Spania, în perioada pandemiei de COVID-19. Restricțiile impuse în acea perioadă au creat o situație neobișnuită, oferind oamenilor de știință contextul necesar pentru a studia modul în care oamenii se deplasează spontan. Analizând traseele pietonilor, specialiștii au observat că aceștia nu se răspândeau uniform pe suprafețe, ci formau un model clar de deplasare spre stânga.
Pentru a verifica dacă acest comportament era legat de cultura locală sau de circumstanțele specifice din Spania, cercetătorii au extins studiul și în Japonia. Rezultatele au confirmat că tendința este prezentă și în această țară, indiferent dacă persoanele se aflau în spații interioare sau în aer liber. Faptul că fenomenul a fost observat atât în grupuri, cât și la nivel individual, indică faptul că nu este vorba despre o simplă urmărire a regulilor sociale de circulație.
Deși Spania și Japonia au convenții diferite privind traficul și regulile de circulație, preferința pentru direcția stângă s-a păstrat constant în experimente. Oamenii de știință au luat în considerare diverse ipoteze pentru a explica acest mecanism, de la particularitățile corpului uman și lateralitate, până la modul în care creierul procesează spațiul. Totuși, nicio explicație nu este considerată definitivă în acest moment, rămânând o întrebare deschisă pentru comunitatea științifică.
Rezultatele studiului, publicat în Nature Communications, subliniază că este vorba despre o tendință statistică și nu despre o regulă universală aplicabilă fiecărei persoane. Înțelegerea acestei preferințe spontane ar putea avea implicații practice importante în viitor. Datele colectate pot ajuta la proiectarea mai eficientă a spațiilor publice și la studierea modului în care se formează și se deplasează mulțimile de oameni în mediul urban.
În studiul comportamentului uman, analiza datelor statistice este esențială pentru a diferenția între obiceiurile culturale și trăsăturile biologice. Deși studiul menționat se concentrează pe mișcarea pietonilor, astfel de cercetări ajută la înțelegerea modului în care structurile de infrastructură interacționează cu instinctele de deplasare. Această abordare multidisciplinară permite o planificare urbană bazată pe realitatea psihologică a populației.