Fizicianul Hongsheng Zhang, cercetător activ la Universitatea Jinan din China, a publicat o lucrare care analizează condițiile necesare pentru ca un obiect să poată reveni într-un moment anterior al existenței sale. Studiul său, prezentat prin intermediul Euronews, indică faptul că anumite proprietăți specifice ale spațiului-timp ar putea să împiedice formarea unor trasee care să permită o astfel de întoarcere. Cercetătorul folosește modele matematice pentru a explora limitele posibilității de a călători înapoi în timp.
Pentru a ilustra această demonstrație complexă, Zhang propune o analogie în care Universul este împărțit în straturi succesive, asemănătoare treptelor unei scări. În anumite configurații ale spațiului-timp, lumina poate defini astfel de suprafețe prin care un obiect obișnuit este obligat să traverseze întotdeauna într-o singură direcție temporală. Din această perspectivă, indiferent de distanța sau durata călătoriei, un obiect nu ar putea reveni niciodată la momentul de plecare din cauza structurii geometrice a mediului.
Demonstrația se bazează pe geometria spațiului-timp descrisă de teoria relativității a lui Albert Einstein, abordând conceptul de „curbe temporale închise”. Acestea sunt trasee ipotetice prin care un călător ar putea ajunge în propriul trecut fără a depăși viteza luminii. Zhang a demonstrat matematic că asemenea trasee nu pot exista într-o anumită clasă de modele ale spațiului-timp care respectă condiții geometrice specifice, deși nu a stabilit dacă Universul nostru respectă aceste condiții în toate punctele.
Totuși, cercetătorul a identificat și limitele argumentului său matematic, menționând regiunile unde structura spațiului-timp este influențată puternic de rotație. În apropierea interiorului teoretic al unei găuri negre aflate în rotație, relativitatea generală permite configurații în care direcția timpului poate prezenta un comportament neobișnuit. De asemenea, topologia Universului și existența teoretică a găurilor de vierme reprezintă alte posibilități unde argumentul lui Zhang ar putea să nu se aplice, deși acestea nu demonstrează existența unei mașini a timpului.
Spre deosebire de dificultatea întoarcerii în trecut, deplasarea către viitor este un fenomen cu o bază experimentală solidă, bazată pe efectele relativității. Teoria arată că timpul trece mai lent pentru un obiect aflat în mișcare foarte rapidă sau sub influența unei gravitații puternice. Astronauții de pe Stația Spațială Internațională experimentează acest fenomen; conform Agenției Spațiale Europene, un astronaut poate reveni pe Pământ cu aproximativ cinci milisecunde mai tânăr după șase luni de orbită.
Lucrarea lui Hongsheng Zhang a fost publicată pe 24 octombrie 2026 pe platforma arXiv, însă nu a trecut încă prin procesul de evaluare independentă. Rezultatele sale reprezintă o demonstrație matematică aplicabilă unor modele teoretice, nu o confirmare experimentală a imposibilității călătoriei în trecut. Cercetătorul subliniază că studiul nu dovedește imposibilitatea absolută a oricărei forme de călătorie în timp, ci lasă deschisă întrebarea dacă Universul permite acele configurații neobișnuite în care întoarcerea în trecut nu poate fi exclusă matematic.