Bulgaria se confruntă cu o dezvoltare deficitară a rețelei de autostrăzi, rămânând semnificativ în urma altor state membre ale Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2025, țara dispune de un total de doar 877 de kilometri de drumuri de mare viteză finalizate, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această situație evidențiază o prăpastie între infrastructura bulgară și cea a partenerilor europeni, generând discuții privind necesitatea unor reforme majore.
Distribuția infrastructurii pe teritoriul țării este marcată de un dezechilibru regional extrem de pronunțat. Regiunea de Sud-Vest, care include și capitala, deține cea mai mare porțiune de autostrăzi, cu 318 kilometri, urmată de regiunea de Sud-Est cu 223 de kilometri. În schimb, regiunile de Centru-Sud și Nord-Est au sub 200 de kilometri, în timp ce zona de Nord-Vest dispune de doar 32 de kilometri. Situația critică este înregistrată în regiunea Centru-Nord, unde nu există niciun kilometru de autostradă dat în exploatare.
Comparația cu restul Europei subliniază amploarea problemei, Bulgaria ocupând locul 20 în clasamentul suprafețelor de autostrăzi, deși este a zecea țară ca suprafață. State precum Spania, Germania și Franța dețin rețele de peste 11.000 de kilometri, în timp ce țări cu dimensiuni similare, precum Portugalia sau Grecia, au rețele de între 2.000 și 3.000 de kilometri. În ultimul deceniu, ritmul construcțiilor a fost unul modest, Bulgaria reușind să construiască doar 272 de kilometri în perioada 2013-2025.
Pe lângă infrastructură, sistemul de taxare a devenit un subiect de dezbatere intensă, existând posibilitatea unei tranziții de la sistemul de viniete la o taxă de drum. În prezent, Bulgaria folosește vinietele, însă există comparații cu alte modele europene, precum cele din Portugalia sau Italia, unde se plătește o taxă per 100 de kilometri. Șoferii au semnalat dificultăți la punctele de taxare, în special pe rutele internaționale, unde aglomerația poate crea cozi de trafic semnificative, chiar și după intrarea în Schengen.
Impactul acestor măsuri asupra traficului și al bugetului este unul major, având în vedere rolul țării în tranzitul TIR-urilor europene. Javor Jerev, un șofer care parcurge ruta Blagoevgrad – Salonic, a subliniat costurile ridicate ale călătoriilor care combină vinieta bulgară cu punctele de taxare grecești. Eventuala introducere a unei taxe de drum pe toate drumurile ar putea crește veniturile statului, dar ar schimba radical modul în care este taxată circulația de tranzit, afectând atât autoturismele, cât și transportul de mărfuri.
Evoluția infrastructurii rutiere în Europa este strâns legată de performanța economică a statelor membre, reflectând capacitatea de investiții în proiecte de mare viteză. În timp ce economiile de top mențin rețele vaste și moderne, statele din estul și sudul Europei se luptă cu ritmuri de construcție mult mai lente. Această disparitate afectează fluiditatea transportului transfrontalier și integrarea economică regională în cadrul Uniunii Europene.