Brazilia se pregătește pentru desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică, 25 octombrie 2026. Scrutinul îl pune față în față pe președintele în funcție, Luiz Inácio Lula da Silva, reprezentant al Partidului Muncitorilor, și pe senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro și candidat al Partidului Liberal. Diferența de vot dintre cei doi candidați este extrem de mică, ceea ce transformă această alegere într-un moment decisiv pentru viitorul țării.
În primul tur de vot, Flávio Bolsonaro a reușit să obțină 47,03% din sufragii, ceea ce înseamnă aproximativ 56,1 milioane de voturi. Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a ajuns la 45,16%, adică 53,9 milioane de voturi, lăsând o diferență de circa 2,2 milioane de voturi între adversari. Deși majoritatea sondajelor de la finalul campaniei îl plasau pe Lula în avantaj, rezultatul a fost o surpriză, Flávio Bolsonaro ne reușind însă să atingă pragul de 50% necesar pentru o victorie imediată.
Cercetările recente efectuate de Datafolha indică o competiție aproape egală între cei doi lideri politici. Conform ultimului sondaj publicat pe 22 octombrie, Flávio Bolsonaro ar obține 47% din intențiile de vot, în timp ce Lula da Silva se află la 46%. Această diferență de un punct procentual se încadrează în marja de eroare a sondajului. Incertitudinea este accentuată de faptul că la primul tur au participat doar 78,92% dintre alegătorii înscriși, înregistrându-se o abținere de 21,08%.
Campania electorală a fost marcată de teme precum economia, securitatea publică și corupția, dar și de dispute tehnologice. Lula da Silva a pus accent pe programele sociale și protecția mediului, în timp ce Flávio Bolsonaro a promovat disciplina fiscală și o agendă economică de piață. Un conflict major a implicat platformele Meta, campania lui Lula susținând că algoritmii au favorizat adversarul său. Curtea Electorală Superioară a Braziliei a intervenit pentru a asigura un tratament egal al celor două campanii.
Relațiile internaționale au reprezentat, de asemenea, un punct central de dispută între candidați. Lula da Silva a criticat politicile de tarife ale administrației lui Donald Trump, prezentându-le ca pe o amenințare la adresa suveranității Braziliei. Pe de altă parte, Flávio Bolsonaro a susținut necesitatea unei relații mai strânse cu Washingtonul și o aliniere la valorile conservatoare. Disputele au inclus și acuzații privind utilizarea datelor oficiale pentru campanii de mesagerie pe WhatsApp, în timp ce Lula a solicitat anchetarea adversarului.
Istoric, nicio alegere prezidențială din Brazilia, de la revenirea la votul direct în 1989, nu a avut un astfel de profil de abținere în primul tur. Rezultatul acestui scrutin va determina dacă țara rămâne sub o administrație de stânga sau dacă dreapta își consolidează controlul instituțional. O victorie a lui Flávio Bolsonaro ar însemna controlul simultan al președinției, al unui Congres dominat de Partidul Liberal și al numeroaselor guvernări statale conservatoare.