Asociația HaiCăSePoate a anunțat că a primit răspunsul final din partea Comisiei Europene în urma unei petiții depuse pentru a recunoaște importanța strategică a autostrazilor A7 și Aها A8. Demersul, înregistrat sub numărul 1834/2025, viza transformarea acestor drumuri și a infrastructurii feroviare din Moldova în obiective de interes european. Autoritatea de la Bruxelles a confirmat că dezvoltarea acestor zone este esențială pentru securitatea și coeziunea continentului.
Comisia Europeană a recunoscut faptul că estul țării necesită o atenție deosebită, fiind o regiune direct afectată de contextul de securitate creat de războiul din Ucraina. Instituția a menționat posibilitatea accesării unor fonduri prin programul Connecting Europe Facility, precum și prin fondurile de coeziune și cele regionale. De asemenea, există posibilitatea de finanțare prin instrumente dedicate consolidării mobilității militare, dacă proiectele respectivă îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate.
În ciuda acestui sprijin, responsabilitatea pentru implementarea și stabilirea priorităților de infrastructură rămâne în responsabilitatea statelor membre. Mesajul de la Bruxelles nu transferă obligația de construcție către instituțiile europene, ci subliniază importanța strategică a traseelor. Ciprian Mitoșeriu, președintele asociației, a explicat că autostrada A8 nu mai poate fi considerată doar o revendicare regională, având o dimensiune europeană clară prin legătura cu Republica Moldova și Ucraina.
Autostrada A7, cunoscută sub numele de Autostrada Moldovei, are o lungime de 453 de kilometri, pornind de la Ploiești spre Siret. În prezent, peste jumătate din acest traseu este deja deschis traficului sau se află într-un stadiu avansat de execuție. Autostrada A8, numită Autostrada Unirii, cuprinde aproximativ 305 kilometri între Târgu Mureș și Ungheni, având peste 90% din traseu cu contracte semnate pentru proiectare sau lucrări.
Obiectivul principal al asociației a fost ca problema infrastructurii din Moldova să intre pe circuitul instituțional european. Deși proiectele nu sunt finalizate, reprezentanții susțin că acest răspuns este o victorie de etapă, deoarece transformă proiectele de conectivitate într-o chestiune de securitate europeană. Această confirmare face ca autoritățile române să nu mai poată evita responsabilitatea de a asigura legătura dintre estul țării și restul Europei.
Această evoluție intervine într-un moment în care Uniunea Europeană depune eforturi pentru a susține procesul de aderare al Republicii Moldova. Comisia Europeană încearcă să adapteze resursele pentru a asigura stabilitatea regională și integrarea acestui stat în spațiul european. Această strategie de consolidare a infrastructurii este esențială pentru a menține stabilitatea în estul flancului estic al Uniunii Europene.