Autoritățile din Groenlanda au reacționat la declarațiile lui Donald Trump privind posibilitatea unor explorări masive de petrol și gaze în regiunea arctică. În timp ce președintele SUA a sugerat că lansarea acestor activități de extracție este iminentă, conducerea insulei subliniază că procesul este unul extrem de lung. Proiectele actuale desfășurate de companiile americane pe teritoriul insulei ar putea necesita ani de zile pentru a deveni complet operaționale.
Jørgen Hammeken-Holm, ministrul-adjunct responsabil de minerit în Groenlanda, a confirmat existența unor activități de explorare realizate de firme americane, însă a contrazis viziunea liderului de la Casa Albă. Acesta a precizat pentru CNN că regiunea este departe de a găzdui explorări de o amploare masivă. Conform oficialului, deși există numeroase activități de o dimensiune mai mică în desfășurare, drumul până la exploatarea propriu-zisă ar putea dura ani de zile.
Dincolo de aspectele politice, dificultățile tehnice reprezintă un obstacol major pentru orice tentativă de extracție a resurselor naturale. Zonele cu zăcăminte se află în locații izolate, la nord de Cercul Polar Arctic, unde infrastructura este extrem de redusă. În plus, aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar în zonele vizate stratul de gheață poate ajunge la o grosime de circa 1,6 kilometri, ceea ce implică costuri enorme.
Ministerul danez de Externe a intervenit și pentru a clarifica statutul investitorilor americani în raport cu restul partenerilor. Copenhaga a subliniat că firmele din SUA nu beneficiază de niciun privilegiu sau tratament preferențial față de investitorii din alte țări NATO sau din Uniunea Europeană. Deși există un acord recent între SUA, Danemarca și Groenlanda, acesta nu modifică regulile de acces la resursele naturale din teritoriu.
Donald Trump a menționat pe Truth Social că volumul de petrol ușor accesibil din Groenlanda este mult mai mare decât în aproape orice alt teritoriu din lume. Totuși, președintele a respins ulterior acuzațiile presei că ar intenționa să cucerească insula prin forță, susținând că a fost criticat pe nedrept. El a declarat la un miting din Arizona că nu avea de gând să trimită armata pentru a ataca Groenlanda, deși a comunicat ferm cu NATO.
Acordul semnat luna trecută între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda vizează în principal securitatea și cooperarea economică, nu direct resursele de combustibil fosil. Documentul aduce modificări minore unui tratat din 1951, permițând staționarea trupelor americane în cadrul apărării NATO. Deși textul nu menționează explicit petrolul sau gazele, acesta face referire la cooperarea în domeniul mineralelor și la dezvoltarea afacerilor, garantând accesul militar american chiar și în cazul unei eventuale independențe a insulei.