Astronomii au identificat prima stea verde documentată până în prezent în galaxia Calea Lactee, un obiect stelar de tip pitică albă. Această descoperire neobișnuită a fost realizată în urma analizelor efectuate asupra stelei WD J1330+6435, situată la o distanță de aproximativ 280 de ani-lumină de Pământ. Culoarea specifică a acestui corp ceresc este determinată direct de compoziția chimică neobișnuită a atmosferei sale, care a fost modificată de resturi provenite de la planete.
Obiectul stelar WD J1330+6435 se află în constelația Dragonului (Draco) și prezintă o nuanță verde-gălbuie, cunoscută sub denumirea de chartreuse. Această culoare apare deoarece steaua a absorbit resturi de materie de la planetele care o orbitau anterior, proces care a dus la acumularea de elemente precum calciul, litiul și, în mod special, sodiul. Mark Hollands, astrofizician la Universitatea Warwick din Anglia, a explicat că aceste fragmente de materie planetară au căzut pe suprafața stelei, îmbogățindu-i straturile exterioare.
Fenomenul cromatic este explicat prin comportamentul atomilor de sodiu sub presiunea densității extrem de mari specifice unei pitice albe. În condiții normale, sodiul absoarbe o lungime de undă din spectrul portocaliu, însă în cazul acestei stele, atomii de sodiu sunt bombardați constant de atomii de heliu din mediul înconjurător. Această interacțiune modifică nivelurile de energie atomică, făcând ca atomii să absoarbă nu doar spectrul portocaliu, ci și culorile galben și o parte din spectrul roșu, rezultând strălucirea verde-gălbuie.
Boris Gansicke, coautor al studiului de la Universitatea Warwick, subliniază că densitatea ridicată a piticelor albe permite chiar și unei cantități mici de sodiu să influențeze semnificativ lumina emisă. Deși piticele albe au, de regulă, dimensiunea comparabilă cu cea a Pământului, ele posedă o masă de aproximativ 165.000 de ori mai mare decât cea a Terrei. Această masă concentrată face ca procesul de absorbție a luminii să schimbe radical nuanța aparentă a stelei, comparabil cu eliminarea unor culori dintr-o paletă de pictor.
Cercetarea a inclus analiza a 151 de pitice albe aflate la o distanță de aproximativ 65 de ani-lumină, oferind o imagine diversă a spectrului luminos. Pe lângă steaua verde, echipa a identificat și obiectul WD J1011+2845, situat în constelația Leul Mic, care prezintă o nuanță roz-somon. În cazul acestui al doilea obiect, culoarea este determinată de carbonul provenit din interiorul profund al stelei, spre deosebire de cazul WD J1330+6435, unde compoziția a fost influențată de resturile planetare externe.
În astronomie, piticele albe reprezintă etapele finale de evoluție ale unor stele, fiind nucleul rămas după ce acestea și-au consumat combustibilul nuclear și și-au expulzat straturile exterioare. Aceste obiecte stelare au, în mod general, o masă de aproximativ jumătate din cea a Soarelui. Studiul actual, care a utilizat date de la proiectul Sloan Digital Sky Survey, demonstrează că compoziția atmosferei poate crea nuanțe de la roz și violet, până la cyan sau albastru-pal.