Arabia Saudită se confruntă cu dificultăți majore în protejarea teritoriului său împotriva atacurilor lansate de rebelii Houthi din Yemen, în ciuda investițiilor uriașe în armament. Deși regatul a reușit anterior să respingă barajele de rachete din partea Iranului, tehnologia și tacticile utilizate de militanții Houthi au început să pună la încercare eficiența sistemelor de apărare antiaeriană. Această vulnerabilitate a fost evidențiată prin lovituri asupra unor ținte strategice, inclusiv Aeroportul Internațional King Khalid din Riad.
Rebelii Houthi au reușit să lovească infrastructuri critice, precum sediul din Dhahran al Aramco, cea mai mare companie petrolieră din lume. Această evoluție demonstrează limitele cheltuielilor militare masive efectuate de saudiți pentru sisteme precum Patriot sau avioane F-15. Analistul Bilal Y Saab, director al firmei Trends US, subliniază că nicio apărare nu este perfectă și că infrastructura critică, precum aeroporturile și instalațiile energetice, trebuie protejată cu orice preț pentru a evita breșele.
Problema principală derivă din capacitatea rebelilor de a învăța și de a evita radarele moderne. Houthi au utilizat drone Samad-2 sau Samad-3 pentru a testa raza de acțiune a interceptoarelor, urmate de rachete de croazieră, probabil modelul Quds-4. Aceste rachete zboară la altitudini joase și își pot schimba traiectoria în aer, ceea ce le face extrem de greu de detectat. Mohammed al-Basha, fondatorul Basha Report, menționează că militanții au acum o experiență operațională valoroasă, ajustându-și tacticile constant.
Armata saudiților se află într-o poziție dificilă, fiind nevoită să își împartă forțele pentru a se apăra simultan de atacurile iraniene și de cele ale rebelilor. În timp ce Riadul trebuie să protejeze un teritoriu vast, cu baze, orașe și instalații petroliere răspândite, Houthi pot concentra toate atacurile asupra unor ținte limitate. Robert Tollast, de la institutul RUSI, compară presiunea asupra producției de interceptoare cu situațiile din care se confruntă ucrainenii sau israelienii.
Conflictul din Yemen este considerat de ONU drept cea mai gravă criză umanitară provocată de om. Arabia Saudită a alocat sume enorme pentru acest război, cheltuielile militare ajungând la 13% din PIB în anul 2015, când prințul Mohammed bin Salman a trimis coaliția militară. Anul trecut, aceste cheltuieli au reprezentat echivalentul a 6,5% din PIB, însă eficiența acestor fonduri este acum pusă la îndoială de succesul tactică al militanților din Yemen.
Evoluția acestor conflicte de înaltă intensitate în Orientul Mijlociu subliniază vulnerabilitatea infrastructurii critice în fața tehnologiilor de tip dronă și rachetă de croazieră. În contextul geopolitic actual, capacitatea de a menține un arsenal de interceptoare suficient pentru a acoperi zone vaste rămâne o provocare majoră pentru statele care se află sub presiune constantă, indiferent de nivelul de dezvoltare tehnologică a armatelor lor.