O anchetă coordonată de Parchetul din Ankara a extins investigațiile privind o presupusă organizație criminală condusă de Alihan Kuriș. Noi mărturii au scos la iveală detalii despre o rețea de transfer de bani care opera prin România, utilizând studenți pentru transportul de valută. Autoritățile investighează acuzații de conducere a unei organizații criminale, fraudă agravată, încălcarea legislației fiscale și spălarea de active provenite din activități infracționale.
În urma declarației oferite de G.K., un fost partener de afaceri, anchetatorii au identificat Ahmet Uğur Pakcan ca fiind reprezentantul grupului în România. Acesta este descris drept „mâna dreaptă” a lui Kuriș și figura-cheie care supraveghea activitățile organizației în regiunea Balcanilor. Pakcan gestiona o rețea financiară importantă prin intermediul unor afaceri locale, inclusiv lanțul de restaurante Dristor Döner și casele de schimb valutar Dristor din București.
O parte crucială a schemei implica utilizarea unui cămin studențesc din capitala României, despre care se bănuiește că juca un rol esențial în operațiunile financiare. Conform martorului, studenții care călătoreau în Turcia în vacanță erau îndrumați către un avocat din Istanbul, M.A., pentru a primi sume mari de dolari, euro și lire sterline. Acestea erau introduse în bagajele lor, iar studenții primeau instrucțiuni stricte să nu deschidă valizele până la sosirea în România.
După ce ajungeau la destinație, banii erau preluați de membrii organizației și integrați în rețeaua financiară a grupului. În plus, martorul a susținut că membrii și studenții se reuneau în fiecare joi pentru întâlniri în care se rugau împotriva guvernului turc. Totodată, ancheta menționează că Pakcan și Kuriș organizau întâlniri secrete într-un complex de vile numit „Binbir Evler”, situat în provincia Bolu, care servea drept centru de coordonare și depozit pentru fondurile ilicite.
Autoritățile au descoperit și un sistem de comunicare închis, numit „Glooper”, utilizat de aproximativ 3.300 de persoane din structura de conducere. Aplicația, dezvoltată în India la ordinul lui Kuriș, nu era disponibilă pe platformele standard și folosea un mecanism de autentificare în trei etape, incluzând verificarea biometrică. Sistemul era folosit pentru gestionarea informațiilor despre personal, activități administrative și pentru transmiterea de instrucțiuni sensibile de la lideri către membrii eșaloanelor superioare.
Investigațiile privind rețelele de comunicare criptată și utilizarea unor aplicații dedicate pentru coordonarea activităților de grup sunt practici observate în diverse investigații internaționale de criminalitate organizată. În acest caz, anchetatorii au semnalat similitudini între sistemul Glooper și aplicația ByLock, utilizată de membrii FETÖ, deși nu au stabilit o legătură tehnică directă între cele două infrastructuri digitale.