Robert P. Jones, fondatorul Institutului de Cercetare a Religiei Publice (PRRI), avertizează că situația actuală din Statele Unite seamănă cu începutul regimului nazist din Germania. Cercetătorul susține că scăderea influenței creștinilor albi a generat o alianță strategică cu Donald Trump, bazată pe promisiunea de recuperare a puterii politice. Această comparație cu anul 1933 este centrală în noua sa carte, intitulată Backslide: Reclaiming a Faith and a Nation After the Christian Turn Against Democracy.
Un argument major vizează responsabilitatea instituțiilor religioase în momentul în care aleg să susțină sau să tolerate puterea politică. Jones folosește exemplul pastorului luteran Martin Niemöller, care a regretat ulterior faptul că Biserica Protestantă germană nu s-a opus la timp naziștilor. Cercetătorul avertizează că creștinii care sprijină mișcarea MAGA poartă responsabilitatea pentru direcția în care evoluează țara. El menționează că Dumnezeu îi va întreba pe acești oameni unde au fost în perioada 2025-2028.
Alteori, Jones critică retorica lui Donald Trump referitoare la imigranți și la conceptul de puritate rasială. Președintele a folosit termeni precum „otrăvesc sângele țării noastre” și a menționat în trecut existența unor „gene bune” în Minnesota. Această limbaj prezintă anumite grupuri ca fiind amenințări la adresa națiunii, ceea ce poate facilita acceptarea abuzurilor împotriva acestora. Această retorică este văzută ca un element periculos în discursul public american actual.
Declinul demografic al creștinilor albi explică motivul pentru care aceștia îl susțin pe Donald Trump. În 2008, aceștia reprezentau 54% din populația SUA, însă în prezent cifra a scăzut la 41%. De asemenea, numărul evanghelicilor albi a scăzut drastic, de la un sfert al populației la aproximativ 13%. Trump le-a oferit acestui grup o promisiune de restaurare a unei Americi care să reflecte valorile lor și să readucă puterea bisericilor creștine.
Ultimul argument vizează utilizarea credinței pentru a legitima acțiunile politice și militare ale statului. Jones observă că atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 a avut o dimensiune religioasă evidentă, prin prezența simbolurilor creștine. El avertizează că este extrem de periculos atunci când liderii de la instituțiile de forță își prezintă misiunile ca fiind divine. Această viziune poate transforma conflictele politice în lupte între bine și rău, oferind argumente pentru extremiști.
În contextul politicii americane, ascensiunea unor mișcări precum Project 2025 sugerează o dorință de a remodela structura guvernului federal. Această abordare urmărește concentrarea controlului executiv și instituționalizarea unei viziuni specifice asupra democrației. Cercetătorul subliniază că naționalismul creștin actual este explicit antidemocratic, deoarece revendică proprietatea asupra țării prin utilizarea puterii deținute de grupuri religioase specifice.