Jurnalistul Daniel Dale, care a monitorizat discursul lui Donald Trump timp de zece ani, a publicat o analiză în care descrie impactul afirmațiilor sale false asupra spațiului public. Această activitate de verificare a declarațiilor a început în perioada în care Trump era candidat la președinția Statelor Unite, fiind inițial considerată de Dale un proiect cu durată scurtă. În realitate, volumul masiv de informații înșelătoare a transformat procesul de fact-checking într-o sarcină extrem de complexă pentru jurnaliști.
Daniel Dale a observat că, în septembrie 2016, el înregistrase deja peste 8.500 de afirmații false ale lui Trump. Jurnalistul, care lucra la Toronto Star la începutul monitorizării, a subliniat că nicio altă persoană din Washington nu minte în mod atât de constant sau pe atât de multe subiecte. Deși recunoaște că și alți politicieni, precum Joe Biden sau JD Vance, pot minți uneori, el susține că intensitatea și diversitatea declarațiilor lui Trump nu au precedent în politica americană.
Analiza indică faptul că perioadele cu cele mai multe afirmații false apar în momentele de dificultate politică ale președintelui. Printre aceste momente critice se numără alegerile intermediare din 2018, scandalul Ucraina din 2019, gestionarea pandemiei de COVID-19 și alegerile prezidențiale din 2020. Dale observă că Trump folosește minciuni nu doar pe teme politice majore, ci și despre subiecte banale, precum un premiu primit în Michigan sau detalii despre conversații telefonice cu cercetașii americani.
Un aspect problematic identificat de jurnalist este modul în care repetarea afirmațiilor false afectează percepția publicului. Chiar dacă o declarație este dezmințită, aceasta tinde să rămână prezentă în spațiul public prin reiterații constante. Dale menționează că Trump folosește adesea cifre despre inflație, prețul benzinei sau dimensiunea mulțimilor, însă aceste date nu ar trebui acceptate automat. De asemenea, președintele promovează uneori teorii ale conspirației și informații neverificate de la alte surse.
Presa se confruntă cu o provocare de tip „denial-of-service” informațional din cauza volumului de date. Daniel Dale explică faptul că, atunci când un politician spune minciuni flagrante în fiecare săptămână, instituțiile media pot ajunge să le trateze ca pe un zgomot de fundal. Această situație face ca verificarea fiecărei afirmații să devină aproape imposibilă pentru organizațiile de știri. Totuși, jurnalistul subliniază că publicul rămâne interesat de adevăr, chiar dacă mulți nu acceptă dezmințirile presei.
Impactul acestor declarații false depășește sfera jurnalistică, afectând direct democrația și siguranța cetățenilor. Daniel Dale avertizează că minciunile despre alegerile din 2020 au contribuit la revolta de la Capitoliu, iar cele legate de COVID-19 au dus, cel mai probabil, la decese. În plus, jurnaliștii, judecătorii și lucrătorii electorali au fost victimele hărțuirii cauzate de aceste afirmații, ceea ce a agravat dezbaterile publice pe teme critice pentru țară.