Lumea postbelică, construită după Al Doilea Război Mondial, nu va mai reveni la starea anterioară, chiar și după ce Donald Trump va părăsi Casa Albă. Editorialistul Serge Schmemann susține că ascensiunea Chinei, războiul declanșat de Rusia în Europa și reculul democrației liberale au modificat deja echilibrul geopolitic global. Analiza sa, publicată în The New York Times, propune trei scenarii distincte pentru evoluția lumii în următorii aproximativ 12 ani.
Primul scenariu este cel mai optimist și presupune alegerea unui lider american care să susțină statul de drept și democrația liberală. În această variantă, statele europene vor prelua o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, iar Vladimir Putin va pierde puterea. Războiul din Ucraina ar putea ajunge la un punct de înghețare a luptelor, permițând țării să își refacă economia sau chiar să recupereze teritorii, în timp ce China și SUA vor coexista economic.
Al doilea scenariu descrie o lume în care schimbarea administrației de la Washington nu reușește să repare diviziunile politice și relațiile internaționale. Deși noua administrație ar putea renunța la tarifele comerciale impuse de Trump, polarizarea din societatea americană va persista, iar aliații nu vor mai vedea Statele Unite ca pe un lider moral. În acest context, alianțele occidentale vor slăbi, iar Rusia ar putea vedea un Putin înlăturat de o juntă militară, deși războiul din Ucraina va continua.
Cel de-al treilea scenariu este cel mai sumbru, caracterizat prin paralizia politică a Statelor Unite și declinul instituțiilor precum ONU sau Banca Mondială. În această realitate, China ar putea anexa Taiwanul fără intervenție militară, iar utilizarea inteligenței artificiale fără control ar putea provoca noi crize. Rusia ar putea amenința cu un atac nuclear tactic împotriva Ucrainei, în timp ce instabilitatea se va extinde în Caucaz, Balcani și Africa, transformând lumea într-un loc fără o forță de ordine.
Schimbările structurale ale ordinii mondiale sunt marcate de o competiție intensă între marile puteri și de transformări tehnologice rapide. În prezent, China este un rival pentru Statele Unite mai puternic decât a fost Uniunea Sovietică în trecut, iar Rusia reprezintă o amenințare majoră prin războiul său pe continentul european. La aceste tensiuni se adaugă efectele globalizării, precum migrația, inegalitățile și criminalitatea informatică, care contribuie la polarizarea socială globală.
Evoluția viitorului va depinde de deciziile politice din anii următori și de capacitatea aliaților de a coopera. Lumea va urmări cu atenție alegerile intermediare din Statele Unite, programate pe 3 noiembrie, precum și scrutinul prezidențial din 2028. Importanța acestor momente rezidă în modul în care marile puteri vor gestiona rivalitățile strategice și dacă vor reuși să mențină un echilibru între stabilitate și conflict în deceniul ce urmează.