Organizația Amnesty International a publicat un raport de peste 1.000 de pagini prin care acuză autoritățile iraniene de comiterea de crime împotriva umanității. Acuzațiile vizează represiunea violentă a protestelor din 2022, care au fost marcate de decesul a sute de persoane. Documentul este lansat pentru a marca patru ani de la apariția mișcării Femei, Viață, Libertate, evidențiind un model de violență aplicat de regimul de la Teheran.
Raportul detaliază modul în în care forțele de securitate au utilizat arme de tip militar și arme cu alice pentru a înăbuși manifestările. Autoritățile au emis ordine care au facilitat uciderea ilegală a protestatarilor și a trecătorilor, inclusiv a zeci de copii. Amnesty International a identificat 377 de victime, printre care se numără 56 de copii, însă avertizează că numărul real de persoane decedate este probabil mult mai mare.
În documentul respectiv, organizația indică responsabilitatea a 87 de oficiali iranieni pentru represiunea de amploare. Printre persoanele vizate se numără fostul lider suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali ai Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Printre oficialii menționați se află și Ahmad Vahidi, care a ocupat funcția de ministru de interne în 2022 și este actual șef al IRGC.
Protestele au început în septembrie 2022, după moartea tinerei kurde Mahsa Amini, reținută pentru încălcarea codului vestimentar. Mișcarea s-a extins rapid, fiind urmată de noi manifestații la sfârșitul anului 2025, care au culminat în ianuarie 2026. Pe lângă uciderea protestatarilor, raportul documentează acte de tortură, violuri, dispariții forțate și persecuția asupra rudelor celor care au participat la manifestații.
Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International, a declarat că probele colectate demonstrează că autoritățile au comis crime pentru a opri revolta. Organizația solicită ca Adunarea Generală a Națiunilor Unite să instituie un mecanism internațional de justiție penală. Scopul este de a trage la răspundere oficialii implicați în actele de violență care au caracterizat mișcarea de protest din Iran.
Protestele din Iran au avut loc într-un context de regim teocratic, stabilit de la Revoluția Islamică din 1979. Mișcarea Femei, Viață, Libertate a reprezentat una dintre cele mai ample ezactări de protest din ultimii ani în țară. Aceste evenimente de instabilitate socială au fost marcate de o escaladare a tensiunilor, culminând cu manifestații de protest împotriva creșterii costului vieții la finalul anului 2025.