Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că va depune demisia din funcția de șef al statului duminică, 27 septembrie. Anunțul a fost făcut joi seară, în cadrul sesiunii a 81-a a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York. Aleksandar Vučić a precizat că va oferi explicații oficiale în momentul în care va renunța la mandat, estimând că acest eveniment va avea loc în jurul orei opt seara.
Decizia de a renunța la funcție intervine într-un context de instabilitate politică, după ce Parlamentul de la Belgrad a fost deja dizolvat. Pe 7 septembrie, Guvernul condus de Duro Macut a solicitat președintelui dizolvarea Adunării Naționale pentru a organiza alegeri anticipate. Ulterior, Aleksandar Vučić a semnat decretul de dizolvare și a stabilit data scrutinului parlamentar pentru 25 octombrie, invocând necesitatea de a reduce tensiunile sociale și politice din țară.
Conform reglementărilor constituționale din Serbia, mandatul prezidențial încetează imediat ce demisia este depusă. Până când se va organiza un nou scrutin prezidențial, atribuțiile de șef al statului vor fi exercitate temporar de președintele Adunării Naționale, funcție deținută în prezent de Ana Brnabić. Constituția prevede că noile alegeri prezidențiale trebuie organizate în termen de 60 de zile de la momentul în care funcția este vacantă.
Înainte de plecarea sa oficială, Aleksandar Vučić a menționat intenția de a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Unul dintre subiectele principale ale acestui dialog ar putea fi situația companiei petroliere Naftna industrija Srbije (NIS). Aleksandar Vučić a declarat că așteaptă informații mai clare despre o posibilă soluție pentru compania menționată, sperând să primească detalii în decurs de două-trei zile după discuția cu liderul rus.
Scrutinul parlamentar din 25 octombrie va avea loc într-un regim de funcționare neobișnuit, deoarece Guvernul își exercită atribuțiile în regim interimar. Executivul a prezentat organizarea acestor alegeri anticipate ca pe o metodă de reluare a procesului politic prin un nou mandat electoral. Această mișare a fost susținută și de recomandările OSCE/ODIHR referitoare la îmbunătățirea condițiilor electorale, într-o perioadă marcată de confruntări și proteste constante.
Situația politică din Serbia reflectă o perioadă de tranziție forțată, în care instituțiile statului funcționează sub regim de interim. Dizolvarea Parlamentului și anunțul demisiei prezidențiale preced organizarea alegerilor parlamentare, creând un cadru electoral complex. Această evoluție vine după o serie de solicitări ale Guvernului pentru organizarea unui nou scrutin, ca răspuns la tensiunile sociale și politice care au afectat stabilitatea țării în perioada recentă.