Alegătorii din două landuri germane sunt chemați la urne duminică, într-un moment critic pentru viitorul politic al cancelarului Friedrich Merz. Scrutinul de astăzi pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a menține conducerea după doar 16 luni de la preluarea mandatului. Rezultatele pot determina fie înlocuirea sa, fie organizarea unor alegeri anticipate, deși acest ultim scenariu este considerat în prezent improbabil de către observatori.
În capitala Berlin, unde aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot, partidul CDU se confruntă cu o competiție intensă. Formațiunea conservatoare luptă pentru primul loc cu Die Linke, un partid de extremă stânga care propune exproprierea proprietarilor corporativi pentru a combate creșterea costurilor locuințelor. În acest oraș, unde 85% dintre gospodării loculesc cu chirie, prețurile acestora s-au dublat aproape de la anul 2014 încoace.
În landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, situat pe coasta Mării Baltice, situația este și mai dificilă pentru guvernare. Acolo, aproximativ 1,3 milioane de alegători vor decide viitorul, în timp ce CDU riscă să înregistreze primul rezultat de o singură cifră din ultimii 75 de ani. Dacă partidul va coborî sub pragul de 5% necesar pentru reprezentare, evenimentul va fi fără precedent în perioada postbelică, marcând un eșec major pentru Friedrich Merz.
Partidul de extremă dreaptă AfD vizează noi câștiguri, fiind încurajat de succesul recent din Saxonia-Anhalt. Această formație anti-imigrație și pro-Kremlin a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa la un scrutin regional, ratând la mustață majoritatea absolută. În ambele scrutinuri de duminică, AfD se află într-un avânt evident, deși sondajele indică faptul că va rămâne sub perspectiva unei victorii totale în aceste regiuni.
Popularitatea personală a lui Friedrich Merz a scăzut la 10%, afectată de promisiunile electorale nerealizate privind creșterea economică și reducerea influenței AfD. Cancelarul a refuzat apelurile de a demisiona, susținând că trebuie să folosească cei patru ani de mandat pentru a scoate țara din această perioadă dificilă. Totuși, riscul ca CDU să se revolte împotriva sa a crescut de la 20% la aproximativ 35%, conform economistului Holger Schmieding.
Contextul economic german este marcat de o creștere vertiginoasă a costului vieții și de dezindustrializarea unor sectoare cheie, precum industria auto. Această situație, combinată cu concurența din partea Chinei și impactul prețurilor la benzină, a afectat semnificativ încrederea alegătorilor. În acest climat de incertitudine, partidele de mainstream încearcă să mobilizeze electoratul pentru a contracara ascensiunea forțelor de extremă dreaptă.