Israelienii se prezintă marți la urne pentru un scrutin național care este considerat unul dintre cele mai importante din ultimii ani. Alegerea nu vizează doar alegerea conducerii țării, ci și direcția strategică în care se va îndrepta statul. Acest proces electoral este primul de la atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023, eveniment care a declanșat războaiele din Gaza, Liban și Iran, afectând profund securitatea și poziția internațională a Israelului.
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru al țării, se confruntă cu un referendum indirect privind mandatul său. Guvernul său, care își încheie primul mandat complet de patru ani, s-a bazat pe parteneri de extremă dreaptă și ultraortodoxi, promovând o agendă naționalistă și religioasă. În paralel, Netanyahu este primul prim-ministru în exercițiu judecat pentru corupție, în timp ce eforturile sale de reformă judiciară au provocat proteste masive în cursul anului 2023.
Sistemul electoral israelian funcționează pe baza listelor de partid, nu a candidaților individuali, într-un Knesset format din 120 de locuri. Pentru a intra în parlament, un partid trebuie să depășească pragul electoral de 3,25%. Luni, în cursă au intrat 36 de partide, însă sondajele estimează că doar între 11 și 13 vor reuși să depășească pragul necesar. Rezultatul final va depinde critic de marjele de vot și de rata de participare a alegătorilor.
Competiția politică este marcată de confruntarea dintre partidul Likud, condus de Netanyahu, și partidul Yashar, un nou format de centru condus de Gadi Eisenkot. Sondajele de la Canal 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de locuri, înaintea lui Netanyahu, care ar obține 21. Totuși, nicio tabără nu pare să aibă o majoritate clară de 61 de locuri necesară pentru formarea unui guvern, ceea ce ar putea duce la o nouă criză politică.
Pe lângă securitate, economia și costul vieții au devenit priorități majore pentru mulți alegători, în special pentru cei tineri. Un sondaj realizat de Canal 12 indică faptul că 21% dintre israelieni consideră economia ca fiind prioritatea principală. În rândul tinerilor cu vârste între 22 și 34 de ani, 58% au declarat că prețurile locuințelor și costul vieții vor influența votul lor, depășind preocupările legate de securitatea națională.
Aceste alegeri au loc într-un moment în care poziția diplomatică a Israelului este sub presiune, în contextul acuzațiilor de genocid în Gaza și al sancțiunilor impuse unor lideri precum Ben-Gvir sau Smotrich. Scrutinul de marți va determina dacă Israelul va menține o linie dură de politică externă sau dacă va încerca să atenueze tensiunile cu partenerii internaționali și cu guvernele europene.