Procesul electoral din Serbia a început cu o aglomerație semnificativă încă de la primele ore ale dimineții. Alegătorii s-s-au aliniat în cozi în fața secțiilor de votare chiar înainte de deschiderea oficială, programată la ora 7:00, ora locală. Printre cei care au participat la vot se numără și Aleksandar Vučić, care a trebuit să aștepte la rând timp de o oră și jumătate pentru a-și exercita dreptul electoral.
Activitatea intensă a fost observată și în secțiile de votare de peste hotare, unde regulile de procedură au generat controverse. Conform unei decizii luate de guvern, votarea în străinătate se desfășoară după ora sârbă. Această măsură a fost interpretată de observatori ca fiind o tentativă de a îngrădi dreptul la vot al alegătorilor care se află în afara țării, limitându-le posibilitățile de participare la procesul democratic.
Aleksandar Vučić vizează revenirea în funcția de prim-ministru, în cazul în care partidul său va obține cele mai multe voturi. Acesta a îndeplinit deja două mandate aproape complete în calitate de președinte, însă a ales să demisionească din această funcție luna trecută pentru a conduce campania electorală. Obiectivul său politic actual este de a prelua conducerea guvernului prin intermediul rezultatelor acestor scrutin.
Popularitatea grupării populiștilor a cunoscut o scădere recentă, după un incident tragic survenit în urmă cu doi ani. În acea perioadă, un acoperiș din beton s-a prăbușit într-o gară din nordul Serbiei, provocând moartea a 16 persoane. Acest dezastru a declanșat un val de proteste din partea tinerilor, care au cerut asumarea responsabilității pentru accident și justiție pentru victimele acestui eveniment de neprețuit.
Protestele au fost alimentate de acuzațiile de corupție la nivel înalt și de practicile de clientelism care afectează țara. Manifestanții au susținut că abuzurile au dus la neglijență în timpul lucrărilor de renovare la gara din Novi Sad, factor care a cauzat prăbușirea structurii. În ciuda acestor presiuni, Aleksandar Vučić beneficiază de un sprijin considerabil, fiind perceput de susținători ca un lider capabil să gestioneze incertitudinile globale.
Contextul politic sârb este marcat de o polarizare socială profundă, reflectată prin manifestările de protest care au urmat dezastrelor de infrastructură. Tensiunile dintre guvern și societatea civilă au crescut odată cu acuzațiile privind gestionarea resurselor publice și a lucrărilor de renovare. Această stare de alertă socială subliniază dificultățile de integrare a cerințelor de transparență într-un sistem politic dominat de figuri puternice.