Provincia francofonă Québec își alege luni cei 127 de deputați ai Adunării sale Naționale, într-un proces electoral care pune în prim-plan mișcarea separatistă. Secțiile de vot vor funcționa între orele 9:30 și 20:00, ora locală, ceea ce înseamnă că rezultatele vor fi anunțate în cursul serii de luni. Provincia, care are o populație de 9 milioane de locuitori și competențe foarte ample, se află într-un moment de transformare politică majoră.
Conform celor mai recente sondaje, Partidul Québécois se află în fruntea intențiilor de vot, înregistrând aproape 30%. Această partidă îi pune în fața liberalilor și a conservatorilor, dar și mult înaintea Coaliției Avenir Québec, partidul de centru-dreapta care conduce provincia încă din anul 2018. Partidul Québécois, care nu mai conduce provincia din anul 2014, propune organizarea unui nou referendum privind independența, însă acest lucru ar urma să se întâmple abia după ianuarie 2029.
Liderul partidului, Paul Saint-Pierre Plamondon, cunoscut sub inițialele „PSPP”, a explicat că organizarea unui referendum nu poate avea loc în contextul actual de escaladare a conflictului comercial dintre Statele Unite și Canada. El a menționat că această situație nu oferă un climat liniștit pentru reflecție. Dacă va reuși să revină la putere, PSPP vrea să organizeze al treilea referendum din istoria regiunii, după cele din 1980 și 1995, când mișcarea separată a pierdut la limită.
Analistii observă că votul pentru Partidul Québécois este alimentat mai mult de dorința de schimbare și de nemulțumirea față de guvernul actual în privința sănătății sau a costului vieții. Totuși, ideea de separare rămâne o temă care divide profund opinia publică între suveraniști și federaliști. În prezent, doar 31% dintre alegătorii din Québec sunt dispuși să voteze „da” pentru separarea de Canada, deși partidul separatist conduce în sondaje.
Paul Saint-Pierre Plamondon a propus și abolirea monarhiei în Québec prin eliminarea fondurilor pentru reprezentanța Coroanei britanice. El consideră că Adunarea Națională poate acționa ca un parlament suveran și vrea să reallocate bugetul destinat locotenent-guvernatorului pentru combaterea creșterii numărului de persoane fără adăpost. Premierul canadian Mark Carney a declarat că dorește să colaboreze într-un spirit de federalism cooperativ cu viitorul guvern, în ciuda incertitudinilor actuale.
Problema suveranității în Québec este o componentă centrală a politicii canadiene de decenii, fiind marcată de consultări istorice care au influențat structura federală a țării. Tensiunile dintre provincia francofonă și guvernul central de la Ottawa sunt accentuate de alte tendințe separatiste observate în Alberta, o provincie bogată în petrol. Această fragmentare pune sub semnul întrebării unitatea politică a Canadei în fața provocărilor economice externe.