Alegătorii din Elveția urmează să respingă, într-un procent covârșitor, inițiativa care vizează introducerea în Constituție a unei definiții mult mai stricte a neutralității statului. Conform proiecțiilor realizate de institutul gfs.bern, aproximativ 70% dintre cetățeni ar urma să voteze împotriva acestei propuneri, conform informațiilor furnizate de SwissInfo. Rezultatele finale ale acestui referendum vor fi anunțate oficial ulterior, însă tendința actuală indică o dorință de menținere a statutului quo.
Lukas Golder, co-director al gfs.bern, a oferit detalii despre semnificația acestui vot, explicând că rezultatul nu trebuie interpretat ca o respingere a conceptului de neutralitate în sine. În schimb, acest rezultat indică o preferință clară a alegătorilor pentru o interpretare mai flexibilă a acestui statut, care să permită autorităților să păstreze un „spațiu de manevră”. Această flexibilitate este esențială pentru guvern, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea de a aplica sancțiuni împotriva Rusiei.
Propunerea de modificare constituțională a fost promovată de Partidul Popular Elvețian, o formațiune de dreapta populistă care deține cele mai multe mandate în Parlament. Planul acestui partid vizează reafirmarea angajamentului față de neutralitatea consacrată în Constituție încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Susținătorii acestui proiect au criticat decizia guvernului federal de a se alătura sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei, argumentând că guvernul s-a apropiat „periculos de mult” de UE și NATO.
Dacă ar fi fost adoptată, noua regulă ar fi interzis guvernului să se alăture sancțiunilor împotriva oricărei țări implicate într-un conflict, cu excepția celor aprobate de Organizația Națiunilor Unite. Având în vedere că Rusia deține drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, această măsură ar fi limitat drastic capacitatea de acțiune a Elveției. Oponenții, inclusiv Parlamentul și guvernul federal, susțin că actuala Constituție oferă deja suficientă libertate pentru protejarea intereselor naționale.
În prezent, Elveția nu este membră a niciunei alianțe militare, însă menține o cooperare cu NATO de aproximativ trei decenii, inclusiv prin participarea la exerciții comune. Adoptarea propunerii de la Partidul Popular Elvețian ar fi împiedicat guvernul să coopereze cu orice alianță, cu excepția situațiilor în care țara s-ar confrunta direct cu o amenințare. Guvernul elvețian continuă să descrie acțiunile Moscovei drept un „război de agresiune” împotriva Ucrainei.
Sistemul democratic elvețian permite cetățenilor să aibă un cuvânt direct în elaborarea politicilor publice, alegătorii fiind chemați la urne de regulă de patru ori pe an. Guvernul este condus de un executiv format din șapte membri care iau decizii prin consens, iar președinția este o funcție în mare parte ceremonială ce se schimbă anual. În prezent, președintele este Guy Parmelin, din Partidul Popular Elvețian, fiind considerat „primul între egali”.