Alegătorii din Elveția au respins clar propunerea de adoptare a unei forme mai restrictive de neutralitate, care ar fi împiedicat țara să impună sancțiuni economice sau să coopereze cu NATO. Rezultatele referendumului, bazate pe estimările postului public de televiziune SRF, indică faptul că majoritatea cetățenilor au optat pentru menținerea statutului actual. Această decizie vine după închiderea secțiilor de votare, marcând un moment decisiv pentru politica externă a țării.
Conform primelor estimări ale institutului de sondaje gsf.bern, textul propus a fost respins cu o majoritate covârșitoare de 71%. Această cifră confirmă tendința observată în sondajele de opinie anterioare, care indicau un suport de doar 31% pentru această schimbare constituțională. Propunerea ar fi impus ca Elveția să nu poată adera la nicio organizație militară și să nu poată coopera cu nicio astfel de structură internațională.
Partidul Popular Elvețian (SVP), de dreapta, a susținut campania prin afișaje cu porumbei albi, îndemnând populația să voteze „Nu războiului, da neutralității”. Susținătorii acestei inițiative, inclusiv omul de afaceri miliardar Christoph Blocher, au argumentat că poziția tradițională a Elveției a fost erodată de deciziile guvernului de la Berna. Acesta din urmă a impus sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei asupra Ucrainei, fapt ce a dus la percepția că neutralitatea este respectată tot mai puțin.
Pe de altă parte, guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice s-au opus acestei reforme. Ministrul de externe Ignazio Cassis a avertizat că o nouă definiție constituțională ar afecta securitatea națională și ar bloca participarea Elveției la exercițiile militare desfășurate alături de NATO. Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a subliniat că alegătorii apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent.
Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă de la sfârșitul războaielor napoleoniene, în anul 1815. Deși acest statut este un pilon central al identității naționale, modul de aplicare a acestuia nu este stipulat în mod explicit în Constituție. În prezent, Elveția folosește acest statut pentru a oferi „bunele oficii” în negocierea păcii, menținând în același timp capacitatea de a reacționa la conflicte prin sancțiuni economice.
Decizia alegătorilor confirmă faptul că populația preferă un model de neutralitate care permite cooperarea cu organizațiile internaționale și aplicarea de măsuri contra sancțiunilor. Prin respingerea propunerii, Elveția păstrează flexibilitatea necesară pentru a menține rolul de mediator, fără a renunța la instrumentele de presiune economică în contextul geopolitic actual.