Un documentar realizat de televiziunea publică germană MDR a pus în lumină modul în care ajutoarele sociale din Germania influențează direct comunitățile de români din România. Jurnalista Jana Gareis a vizitat orașe germane precum Magdeburg, Halle și Hagen, dar și localități românești, observând schimbări majore în ultimele opt ani. În zonele documentate, locuințele modeste sau abandonate au fost înlocuite de case moderne și impunătoare, pe străzi fiind vizibile mașini de lux cu numere de înmatriculare germane.
Veniturile acestor familii provin dintr-o combinație de salarii și prestații sociale. Unii dintre cei plecați lucrează pe șantierele din Germania, adesea fără forme legale, câștigând aproximativ 100 de euro pe zi, în timp ce alții obțin bani din colectarea fierului vechi. Documentarul prezintă un calcul ipotetic pentru o familie cu șapte copii, unde părinții ar putea câștiga 700 de euro din activități slab remunerate, la care se adaugă 3.800 de euro din prestații sociale, totalizând 4.500 de euro net lunar.
În România, impactul acestor sume este vizibil la nivelul administrațiilor locale. Zobar-Marian Cuțitaru, viceprimarul comunei Bărbulești din județul Ialomița, a menționat că există familii cu zece sau chiar 15 copii, iar primăria eliberează lunar între 20 și 30 de adeverințe necesare pentru obținerea alocațiilor în Germania. Similar, Marcel Bamboi, primarul comunei Cojasca din județul Dâmbovița, a declarat că beneficiile sociale reprezintă un motiv principal pentru care numeroase familii aleg să rămână în Germania.
Autoritățile germane observă însă o presiune financiară majoră asupra bugetelor publice. În orașul Magdeburg, cheltuielile pentru ajutoarele sociale acordate cetățenilor români au crescut de la puțin peste 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro, conform datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă. În orașul Hagen, din aproximativ 4.500 de locuitori cu cetățenie română, circa 3.100 primesc ajutoare sociale pentru cheltuieli de trai, o proporție de aproape 70%, față de doar 52 de persoane în anul 2013.
Legislația europeană permite accesul la anumite prestații și persoanelor care au contracte de tip minijob sau venituri reduse. În anumite condiții, statutul de lucrător permite solicitarea de ajutoare suplimentare pentru cheltuieli de trai și alocații pentru copii. Totuși, autoritățile germane atrag atenția asupra posibilelor abuzuri, menționând situațiile în care se declară activități independente fictive doar pentru a obține dreptul la aceste prestații financiare.
Sistemul de asistență socială din Europa este reglementat prin directive care urmăresc protecția cetățenilor, însă aplicarea acestora variază în funcție de statutul de rezidență și de tipul de contract de muncă. În Germania, instituțiile precum Jobcenter gestionează sprijinul pentru persoanele cu venituri mici, însă creșterea cheltuielilor pentru cetățenii străini rămâne un subiect de dezbatere pentru bugetele locale ale orașelor germane.