Premierul polonez Donald Tusk a declarat că nu va face compromisuri în procesul de reformă a Curții Constituționale din Polonia. Decizia sa vine într-un moment de tensiuni extreme, după ce suspendarea conducerii instanței a declanșat proteste masive în stradă. Guvernul susține că reforma este esențială pentru reluarea activității unei instituții care se află în paraliție din cauza disputelor politice de peste un deceniu.
Conflictul s-a intensificat vineri, când un grup de judecători susținuți de guvern a încercat să preia controlul procedural asupra Curții. În urma acestui demers, judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a suspendat din funcție președintele instanței, Bogdan Święczkowski, și adjunctul acestuia, Bartłomiej Sochański. Donald Tusk a susținut această suspendare temporară, argumentând că instituția este ilegitimă deoarece în componenția sa rămân judecători numiți de fosta putere, partidul Lege și Justiție.
Opoziția a reacționat dur, calificând acțiunile guvernului drept o tentativă de lovitură de stat. Fostul premier Mateusz Morawiecki, reprezentant al formațiunii Rozwój Plus, a anunțat că inițiază o moțiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Donald Tusk. Morawiecki a propus formarea unui guvern tehnocrat sub conducerea lui Marek Jurek până la alegerile din 2027, susținând că o „resetare” a Curții Constituționale este necesară pentru stabilitatea statului.
Tensionsile au inclus și intervenții directe ale unor lideri politici în incinta instanței. Donald Tusk l-a criticat pe președintele Karol Nawrocki pentru că s-a alăturat protestelor și a intrat în clădirea Curții pentru a interveni. Premierul a subliniat că, într-un stat democratic, niciun politician, nici măcar președintele, nu are dreptul de a intra într-o instanță pentru a da ordine sau pentru a intimida judecătorii.
Situația este agravată de faptul că președintele Karol Nawrocki a refuzat să primească jurământul mai multor judecători ale căror candidaturi fuseseră aprobate anterior de Parlament. Această blocajă a început încă din primăvara acestui an, când președintele a acceptat jurământul doar pentru doi dintre cei șase judecători aleși de Seim. Conflictul juridic vizează interpretarea procedurilor de numire și puterea de veto a președintelui asupra deciziilor parlamentare.
Această criză a atras atenția internațională, inclusiv asupra conflictului dintre partidul Lege și Justiție și Uniunea Europeană privind statul de drept. Comisia de la Veneția a emis un aviz în care susține poziția juriștilor, afirmând că președintele nu deține un drept de veto asupra judecătorilor aleși de Seim. Totuși, aplicarea acestor recomandări rămâne incertă, deoarece președintele Karol Nawrocki nu recunoaște procedura alternativă propusă de guvern.