Un nou studiu de amploare, intitulat ECATD-CAD 2024, evidențiază o schimbare semnificativă în comportamentele adolescenților din școlile publice din Portugalia. Cercetarea, realizată de Institutul pentru Comportamente Adictive și Dependențe (ICAD), a analizat elevii cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani. Rezultatele arată o scădere generală a consumului de alcool, tutun și droguri față de datele colectate în anul 2019, indicând o ameliorare a situației generale în rândul tinerilor.
În ciuda scăderii consumului de substanțe, cercetătorii de la ICAD au identificat rețelele sociale ca fiind principala preocupare în categoria comportamentelor adictive care nu implică alcool sau droguri. O proporție semnificativă dintre adolescenții monitorizați recunoaște că petrece prea mult timp pe aceste platforme digitale. Studiul subliniază că fetele prezintă mai frecvent indicatori de utilizare problematică a rețelelor sociale, în timp ce băieții sunt mai expuși la riscuri legate de jocuri video și jocuri de noroc pe bani.
În ceea ce privește jocurile video, indicatorii utilizării problematice au rămas relativ stabili în comparație cu studiul din 2019. Totuși, participarea adolescenților la jocurile de noroc pe bani a cunoscut o creștere, deși acest fenomen afectează încă o minoritate dintre elevii analizați. Cercetătorii au observat, în același timp, o ușoară scădere a unor indicatori specifici, precum nevoia de a paria sume tot mai mari de bani în cadrul acestor activități.
Utilizarea alcoolului și a drogurilor ilegale rămâne strâns legată de incidentele problematice, precum accidentele, conflictele cu poliția sau violența interpersonală. Riscurile cresc considerabil atunci când adolescenții combină alcoolul cu drogurile, însă majoritatea incidentelor nu au loc imediat după consum. Un grup de tineri declară că consumă alcool pentru a uita de problemele personale, fenomen observat mai des la fete, care folosesc alcoolul pentru a gestiona dificultățile emoționale.
Cercetarea a evidențiat și o corelație între factorii de protecție și comportamentele riscante. Elevii cu rezultate școlare bune, care beneficiază de o supraveghere parentală atentă și au o stare fizică și emoțională bună, prezintă un profil de risc scăzut. La polul opus, rezultatele școlare slabe, supravegherea redusă din partea părinților și ieșirile nocturne frecvente sunt asociate cu o vulnerabilitate mai mare la comportamentele adictive și la expunerea la riscuri.
Deși studiul portughez oferă o imagine optimistă asupra consumului de substanțe, experții avertizează că îmbunătățirea statisticilor poate ascunde dificultățile unor grupuri restrânse de tineri. Acești adolescenți sunt expuși simultan mai multor factori de risc, ceea ce poate duce la o concentrare mai mare a comportamentelor periculoase. Monitorizarea acestor vulnerabilități multiple rămâne esențială pentru prevenirea dezvoltării unor modele de consum nocive și a dependenței pe termen lung.