Actorul și regizorul francez Arnaud Denis a recurs la eutanasie marți, în Belgia, la vârsta de 43 de ani, pentru a-și pune capăt suferințelor. Decizia sa a venit după o perioadă de trei ani de suferințe pe care le-a descris drept „umilitoare”. Starea sa de sănătate a fost agravată de o boală complexă și de complicațiile apărute în urma unei intervenții chirurgicale necesare pentru tratarea unei hernii.
Traumatismul medical a început pe 17 iulie 2023, când Arnaud Denis a fost operat pentru o hernie inghinală pe partea dreaptă. În cadrul acestei procede, i s-a implantat o proteză din polipropilenă, moment care a declanșat un coșmar medical. Actorul a declarat că situația sa s-a înrăutățit constant, pierzându-și demnitatea și capacitatea de a mai avea o viață socială, menționând că medicii nu îi mai puteau propune nicio soluție.
Pe lângă problemele cauzate de implant, Arnaud Denis a fost diagnosticat cu encefalomielită mialgică, cunoscută și sub numele de sindromul de oboseală cronică. Această boală neurologică invalidantă este adesea declanșată de infecții virale sau bacteriene, precum gripa sau Covid-19. Simptomele includ o diminuare severă a capacităților fizice și cognitive, dureri atroce și o stare de rău post-efort care poate dura mai multe zile.
Avocatul său, Philippe Courtois, a explicat că decizia de a opta pentru eutanasie a fost luată de comun acord cu trei medici din Namur. Decesul a fost o consecință directă a durerilor intense pe care bărbatul le-a îndurat timp de luni de zile. În paralel, avocatul a anunțat că a depus o nouă plângere pentru a obține deschiderea unei anchete judiciare, după ce o plângere anterioară pentru vătămare corporală fusese clasată.
Arnaud Denis a fost un om al culturii, fondând în 2003 trupa de teatru „Compagnons de la chimère”, pe care a condus-o timp de cincisprezece ani. Cariera sa a fost marcată de succes, având chiar și o piesă nominalizată de patru ori la Premiile Molière 2025 pentru cea mai bună regie. Înainte de deces, el a criticat dur comunitatea medicală, acuzând-o de negare și de lipsă de înțelegere față de pacienții cu această boală.
Encefalomielita mialgică este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din anul 1969, deși mulți pacienți se confruntă cu dificultăți în obținerea unui diagnostic corect. În prezent, nu există un test biologic unic pentru confirmarea acesteia, diagnosticul fiind bazat pe evaluarea clinică a simptomelor. Boala este considerată o urgență sanitară de către cei care suferă de ea, deoarece nu există un tratament curativ specific disponibil.