Biljana Plavšić, fosta președintă a entității sârbe din Bosnia și Herțegovina, cunoscută sub numele de Republika Srpska, a încetat din viață joi dimineață la Belgrad. La vârsta de 96 de ani, fosta lideră politică a murit în capitala Serbiei, fiind singura femeie care a fost condamnată pentru crime de război de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Ceremonia de înmormântare va avea loc la Banja Luka, însă detaliile privind ora și data exacte vor fi comunicate ulterior.
În perioada anilor '90, Biljana Plavšić a fost cunoscută în politică sub porecla de „Doamna de Fier”. Ea a ocupat funcția de președintă a sârbilor bosniaci în intervalul compus între anii 1996 și 1998. Fostul oficial de rang înalt din fosta Iugoslavie a fost cel mai important lider care și-a recunoscut public responsabilitatea pentru atrocitățile ce au avut loc în timpul conflictelor sângeroase din regiunea Balcanilor.
Traseul judiciar al fostei președinte la Tribunalul Penal Internațional de la Haga a fost demarat în aprilie 2000. Procurorii au formulat împotriva sa acuzații grave, printre care genocid, crime împotriva umanității și crime de război vizând populațiile musulmane și croate din Bosnia. Deși la început a pledat nevinovată, Biljana Plavšić a decis să se predea de bunăvoie instanței și a ajuns ulterior la un acord cu Parchetul TPIY, renunțând la apărarea sa inițială.
În urma acordului încheiat cu Parchetul, acuzațiile de genocid au fost retrase din rechizitoriu, iar în anul 2003, judecătorii au stabilit o pedeapsă de 11 ani de închisoare. Biljana Plavšić a explicat ulterior că decizia de a recunoaște vina a fost influențată de lipsa de resurse materiale și de sprijin politic la Haga. Ea a susținut că încercările de a aduce martori în apărare au fost împiedicate chiar de fostul său partener politic, Radovan Karadžić.
Înainte de cariera politică, Biljana Plavšić a fost profesoară de biologie. În prima fază a războiului din Bosnia, ea a fost un aliat de linie dură al lui Radovan Karadžić, susținând campanii de persecutare a populațiilor non-sârbe. Schimbarea sa de poziție a avut loc în 1996, când a ales să coopereze cu comunitatea internațională, mutând capitala entității la Banja Luka pentru a se distanța de facțiunea naționalistă radicală de la Pale.
Cariera sa politică s-a încheiat definitiv în anul 2000, după înfrângerea formațiunii sale la alegerile locale. După ce a executat două treimi din pedeapsa de 11 ani într-o închisoare din Suedia, a fost eliberată în octombrie 2009. Ulterior, s-a stabilit la Belgrad, unde a trăit ultimii ani din viață, înainte de decesul survenit recent la vârsta de 96 de ani.