Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, moment în care presiunea asupra sistemului energetic ar putea fi redusă. Această posibilitate a fost menționată de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul evenimentului Energy Forum Ediția a XVI-a: Energia României: de la criză la avantaj economic. Repornirea vine după o perioadă de indisponibilitate a unităților nucleare.
Situația energetică a fost marcată de închiderea celor două reactoare de la Cernavodă, primul fiind oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Cristian Bușoi a explicat faptul că această lipsă de capacitate a generat o presiune mare, care se va reflecta în prețurile de energie din toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Totuși, există premise că măcar unul dintre reactoare va fi redeschis la începutul lunii noiembrie.
În ciuda repornirii, fostul secretar de stat a subliniat că acest lucru nu va genera automat scăderi de prețuri pentru consumatori. Explicația ține de faptul că prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și la nivel european. Atâta timp cât o mare parte din electricitatea României se tranzacționează pe PZU și nu prin contracte pe termen lung, volatilitatea va rămâne sub influența prețurilor europene.
În ceea ce privește poziția României față de restul Europei, Cristian Bușoi a precizat că prețurile nu sunt cele mai mari din Uniunea Europeană în termeni absoluți. România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană în primul semestru din 2026 pentru prețurile absolute la electricitate pentru populație. Totuși, dacă se face ajustarea prețului la puterea de cumpărare, România poate fi considerată având cel mai mare preț ajustat din Uniunea Europeană.
Pentru sectorul industrial, prețul mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025 a fost ușor peste media europeană. Cristian Bușoi a menționat că prețurile ridicate afectează competitivitatea industriilor energo-intensive și contribuie la inflație. De asemenea, acesta a observat că, deși proiectele private și prosumatorii au ajutat la extinderea sistemului, investițiile companiilor de stat și ale instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Energiei, ar fi putut avansa într-un ritm mult mai rapid.
Contextul energetic actual este marcat de o volatilitate globală cauzată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care mențin prețurile ridicate la nivelul întregii Uniuni Europene. În acest cadru, dezvoltarea capacităților de producție și gestionarea sistemului sunt esențiale pentru stabilitatea economică. Expertul Mircea Man de la ANRE a subliniat recent că investițiile în parcurile fotovoltaice nu mai sunt rentabile fără instalarea unor unități de stocare a energiei.